vineri, 23 octombrie 2015

ANOMALIILE ROMÂNIEI - CUM STĂ DOLJUL LA NUMĂRUL DE ANGAJAȚI

Faptul că România este un stat al ciudățeniilor o știmcu toții, dar ceea ce nu mulți știu este legat de numărul de șomeri. În rapoartele oficiale șomajul din țara noastră se situează unde între 400.000 și 600.000, în funcție de perioada anului când termină elevii școala sau studenții facultatea sau când mai apar muncile sezoniere – construcții, agricultură. Am putea spune că stăm foarte bine la acest capitol, raportându-ne la UE unde sunt foarte multe state care au șomajul peste 25%.
Rezultatele stau puțin diferit, dacă știm să ne uităm cum trebuie peste cifre și facem un calcul minimal. Dacă adunăm numărul de salariați (de la stat și din mediul privat), cu cel al șomerilor și cel al pensionarilor și elevilor/studenților nu ajungem la numărul de 19,8 milioane de români. Din statisticile publice lipsesc cca. 3,7 milioane de concetățeni, care în analize (care nu se fac întotdeauna publice) sunt trecuți la alte categorii. Aceștia sunt români care ar putea să muncească, dar nu o fac. Din diferite motive, aceștia nu lucrează, iar mulți dintre ei sunt șomeri de lungă durată.
De fapt, statisticile legate de șomajul din România privesc strict acele persoane care sunt în șomaj (primesc indemnizație), nu îi calculează și pe acei români care stau acasă de mult timp (foarte puțini dintre ei lucrează cu adevărat, dar la negru). De ce nu se prezintă niciodată datele în mod realist? Păi simplu; să dăm mai bine în analizele europene, să nu mai ocupă și de această dată ultimul loc în clasamentele care contează cu adevărat. Evident, România are cam odată la doi ani alegeri, iar cei care ne conduc spre propășirea neamului au tot interesul să ne scoată ochii cu excedente bugetare, cu eficiența economică și alte bla bla-uri care ne aburesc continuu. Se pare că sunt încă mulți care iau de bune aceste date și chiar îi proslăvesc pe guvernanți, fără să se gândească la datele prezentate, care de cele mai multe ori sunt false sau (cum se spune în popor) – dau cu virgulă. Nimeni nu se gândește la numărul de salariați (care este totuși prezentat), de numai cca.5 milioane – la un popor de aproximativ 20 de milioane. Se pare că omul de rând nu este capabil să gândească analitic și obiectiv.
Situația este și mai drastică dacă ne uităm pe regiuni – unde Moldova și Oltenia sunt codașele la numărul de angajați.
Dacă luăm în calcul județul Dolj, unde se află capitala de regiune, lucrurile stau astfel: numărul de angajați este de puțin peste 124.500, la o populație de peste 650.000 locuitori. Dintre angajați peste 67% lucrează la stat, adică depind total de actuala guvernare și de banii de la buget, iar dacă luăm în calcul că și dintre cei care lucrează la privat sunt mulți dependenți de contractele cu statul putem trage concluzia că este un județ controlat politic de actuala guvernare.
Dacă analizăm situația după numărul de angajați Doljul stă relativ bine (locul 12 la nivel național). Dar situația se schimbă dacă ne uităm și la numărul de șomeri (indemnizați), unde ocupă locul 1 la nivel național. Și cu toate acestea nimeni nu se manifestă, nimeni nu zice nimic, chiar dacă mergând pe stradă văd cele mai triste fețe de oameni din câte am văzut prin toate locurile din țară prin care am umblat în ultimele 6 luni (și credeți-mă că am văzut mai mult de jumătate).
Vorbeam cu câțiva  prieteni acum o săptămână și îmi ziceau, extrem de satisfăcuți, că sunt mulțumiți de Craiova, că merge pe un drum bun. Vă mărturisesc că sunt cei mai optimiști oameni pe care-i cunosc, dar pentru că nu mă pot abține, le-am arătat câteva dintre aceste date, nu ca să le stric starea de spirit, ci ca să le deschid ochii.
În cazul în care mai sunt oameni care cred că dacă sau refăcut câteva fațade și alei în centrul vechi lucrurile stau bine – vreau să le spun să mai umble puțin și prin alte orașe ale țării, să se ducă prin Transilvania să vadă cum arată acolo satele (nu neapărat orașele), să vadă cum arată comparativ cu Craiova, să caute să vadă câți români muncesc în zona Sibiului, Clujului și chiar a Timișoarei (dacă o luăm mai la vest). În aceste zone există deficit de forță de muncă. Antreprenorii din aceste zone au început să aducă oameni din județe precum Doljul (cunosc personal exemple în acest sens), care să muncească acolo.

Citeam zilele trecute în  presa locală din Cluj, că se caută peste 1000de angajați – iar salariul pleacă de la 500 euro, adică ți se oferă la început de carieră un salariu echivalent cu cel din Dolj după 10-15 ani vechime. O fi bine, o fi rău!? Cine știe, se pare că oamenii din Craiova sunt mulțumiți că li s-a făcut o șușa pă mijlocul orașului, nu contează că nu au bani pentru viața de zi cu zi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu