TENET - entropia în acțiune

Conform DEX definim ENTROPÍE, entropii, s. f. 1. Mărime de stare termică a sistemelor fizice, care crește în cursul unei transformări ireversibile a lor și rămâne constantă în cursul unei transformări reversibile. 2. Mărime fundamentală în teoria informației, care indică cantitatea de informație raportată la un element al mesajului transmis. 3. P. gener. Măsură care indică gradul de organizare a unui sistem. – Din fr. entropie. 

Entropia este deci un concept greu de definit și de înțeles. 

 

Filmul de acțiune TENET definește indirect entropia, prin cel mai simplu mod de a transfera cunoștințe – prin exemplu. Deși totul se învârte în jurul conceptului de entropie acesta este prezentat printr-o viziune specială a axei timpului care poate fi văzută din ambele sensuri. Fără a fi vreun program de Discovery Channel, filmul este o acțiune permanentă, în care un agent special, jucat de John David Washington, trebuie să salveze lumea din mâinile unui oligarh rus care a pus mana pe o tehnologie venită din viitor și care urmărește să distrugă omenirea. 

Filmul este plin de acțiune și scandal (bătaie), de scene cu împușcături îmbinate cu scene de moralitate. Acțiunea se petrece pe mai multe planuri, viitorul, trecutul și prezentul contopindu-se. Chiar personajul principal este surprins de conceptul prezentat și pe care îl trăiește neînțelegându-l complet... deci nu încercați să înțelegeți tot de la început... se rumegă în timp. 

Spoiler alert: totul se termină cu bine. 

După luni de pandemie, experiența de cinema a fost din nou WOW. Scaunele confortabile cu suport pentru picioare, imaginea perfectă și suntelul pătrunzător m-au facut să intru în pielea personajelor și să ma bucur din nou de filme. 

Există viață după pandemie. Hai la film! 

TENET merită văzut în cinematografele  Inspire Cinema, iar cele 2.4 ore vor trece ca gândul. 

Azi pentru Maine în Comunitate

Colectare selectivă este încă un subiect tabu în România. 

Nu prea realizăm cât de multe deșeuri rămân în urma noastră zi de zi. Ca să obiectivam puțin risipa să luăm exemplul undei petrecerii cu 10 prieteni, pe care măcar odată în viață am făcut-o la noi acasă. A doua zi trebuie făcut curat. Ce este mai rău este ca trebuie duse la gunoi diversele ambalaje de la pungi, la sticle, la cutii de bere, la cutii de rontz-ănele. Toate aceste deșeuri trebuie duse în mai multe drumuri la gunoi... un singur om nu le poate duce. Dar stai... le observam doar pentru că s-au acumulat. Probabil în 10 zile un singur individ generează la fel de multe deșeuri, dar pentru faptul ca sunt înlăturate zilnic nu le observă. 

Doar pentru că am făcut ceva într-un anumit fel dintotdeauna nu înseamnă obligatoriu ca l-am făcut bine. 

Autoritățile sunt depășite și insuficient aderente. Cel puțin așa este în Craiova. Deși există niște containere de colectare selectiva a deșeurilor, acestea sunt încărcate amestecat la ridicare, făcând pe de-o parte munca celor colectează inutila și pe de altă parte descurajând. 

Proiectul Azi pentru Maine în Comunitate este un proiect ce își propune să ofere atât cetățenilor, cât și ONG-urilor din regiunea de sud a României, posibilitatea de a crea parteneriate cu autoritățile locale și companii private pentru a conlucra în sectorul colectării selective a deșeurilor.  

Proiectul face parte din platforma de sustenabilitate Azi pentru Maine, care mai cuprinde și proiectele Azi pentru Maine pe Plajă și Azi pentru Maine în Scoală. 

Proiectul este unul de anvergura fiind dezvoltat și implementat de Asociația CSR Nest, finanțat de Fundația Coca-Cola, prin The New World Program, în parteneriat cu Global Water Challenge. 

Obiectivele sunt mărețe: 

• - 25.000 de persoane vor înțelege importanta colectării selective a deșeurilor; 
• - 24 de întâlniri și dezbateri cu actori relevanți pentru a înlesni colaborarea și intervenția în domeniu; 
• - Să dezvoltam un set personalizat de instrumente ce va ajuta la înțelegerea și practicarea reciclării și colectării selective a deșeurilor. 

Rezultatele sunt măsurabile 

• - Un ghid destinat cetățenilor, care va cuprinde legislația naționala în domeniul colectării selective precum și exemple de bună practică în domeniul colectării selective; 
• - Un plan de acțiune rezultat în urma informațiilor obținute în timpul sesiunilor de dezbatere; 
• - Selectarea a 50 de cetățeni sau organizații (ONG-uri, membri ai comunității sau companii), care vor dezvolta un sistem de colectare selectiva, pentru a putea contribui la obiectivul general al proiectului și susținerea acestora atât financiara cât și prin consiliere/consultantă. 

Cu toate aceste eforturi fără a veni concret în sprijinul cetățenilor implementarea durabilă va fi una greoaie. O idee ar fi oferirea către cetățeni de coșuri de gunoi pentru colectare selectivă. Atât timp cât în casa vor avea un singur coș de gunoi colectarea selectivă va rămâne pe hârtie.