Visul omului - vreau să zbor

 Visul omului dintotdeauna este sa zboare. Cum penajul nu prea l-a ajutat în acest demers a facut tot posibilul să inventeze chestii care să îl ajute să zboare. Diverse principii... dar să zboare.

Visul Ruxandrei este să zboare cu un balon cu aer cald prin Cappadocia.

Încercând să împlinim 2 visuri am participat la un eveniment inedit care a avut loc la aerodromul din Predești, sau cum îi zicem noi SkyFun Predești: zbor cu balonul cu aer cald.

Balonul cu aer cald funcționează după un principiu simplu: joc de volum-temperatură. Un aer încalzit va disloca un volum mai mare decat cel ocupat la temperatura inițială, astfel balonul va fi mai ușor decat aerul ce îl înconjoară și gravitația îl va face să urce. Dacă balonul este destul de mare, în ascensiunea sa poate să mai care câțiva visători... adică pe noi.

Pe lângă plimbarea cu balonul, am aflat și foarte multe informații despre domeniul zborului cu balonul  din care amintesc câteva:

Este considerat un fel de vehicul, adică funcționarea lui este normată, verificată și există legislație în domeniu.

Se operează de către un instuctor autorizat

Avem la Craiova prima școală privată pentru licențierea piloților de baloane cu aer cald din România, oferind celor interesați cursuri teoretice și practice cu calificarea de clasă balon cu aer cald.

Am mai aflat că există două tipuri dezbor cu balonul: la ancoră și liber. Evenimentul nostru a fost unul de seară și am efectuat zbor la ancoră. Asta se traduce prin faptul că balonul este legat de un obiect fix, se ridică, iar coborârea o face în același loc.

Am avut placerea să fim primii care am urcat în balon, pentru primul zbor al serii (întrucât acesta putea lua maxim 4 persoane odată). Experiența este una bună, nacela (locul unde stau pasagerii) este solid construită și destul de înaltă. Ridicarea este lină, la fel și aterizarea. Experiența arzăorului care suflă flacări ca un dragon în interiorul balonului este interesantă – un sunet puternic și o căldură puternică (dar nu neplăcută). Siguranța simțită de mine a fost împărtășită și de ceilalalți.

Dimensiunea balonului este impresionantă, iar după ce te ridici, toți cei de jos par mici. O învățătură bună: sa vezi cat de mic este omul.

Vorbind de vise... am zburat. A treia formă. Prima cu avionul, a doua, fiind impiedicat a fost cadere liberă în diversele ocazii, iar a treia cu balonul cu aer cald.

Ruxi s-a hotărât că îi place, vrea zbor liber și vrea și mai mult în Cappadocia. Dacă vă surâde ideea aflați că cei de la Aventura baloanelor au organiza la Aerodromul Cilieni – Băilești în perioada 30 august-01 septembrie 2019 prima ediție a Festivalului “Aventura baloanelor” , eveniment ce s-a bucurat de un public numeros și a inclus concerte, activități pentru copii, prezentarea produselor locale. Acesta a fost primul festival al baloanelor cu aer cald  organizat la sud de Carpați. Urmeză ediții noi și dacă vreți să încercați o înălțare temporară urmăriți-i pentru a afla când este următorul eveniment.

Zboră, puiule!

Economisire - opțiuni de luat în calcul în zilele noastre

 Economisirea este un concept vechi. Toamna punem castraveti la murat ca sa putem sa ii consumam iarna… ii economisim. 

Bineinteles conceptul de economisire se invarte azi in jurul banilor – modul de reprezentare al valorii in economie. 

Postulatul 1. Pentru a economisi trebuie sa avem ce economisii, adica trebuie sa castigam bani (sau sa ii obtinem pe alte cai, ex: mostenire). 

Postulatul 2. Ca sa putem economisi trebuie sa avem cheltuielile mai mici decat veniturile. 

Postulatul 3. Ca sa economisim eficient, trebuie ca banii indisponibilizati sa lucreze pentru noi, adica sa produca alti bani. 

Sa dezvoltam un pic. Postulatul 1. Lorand Soares Szasz (un coach/speker sau ce o fi el) a zis o vorba inteleapta (a lui sau preluata, nu mai conteaza): castigi fix cat meriti. FIX. Nu meriti mai mult, in ziua in care meriti mai mult vei face ceva si vei castiga mai mult. In acest sens calea de a face bani este sa iti propui zilnic sa castigi azi mai mult ca ieri si sa incerci sa faci ceva pentru asta. Bineinteles… pana acolo unde poti merge cu resursele proprii. 

Postulatul 2, cheltuielile trebuie sa fie mai mici decat veniturile. Oho! Aici putem lucra! Daca cineva se incadreaza sa traiasca decent cu salariul minim pe economie si tu ar trebui sa poti face asta. Daca cresterea de venituri tine de postulatul 1, scaderea cheltuielilor tine de postulatul 2. Multe din cheltuielile curente sunt mofturi. Si multi bani ne scapa fara sa vrem.  

Am sa dau un exemplu propriu, rotunjam la magazin de cate ori cumparam ceva (minim 3x pe zi) la valoarea rotunda in lei. Asta la sfarsit de luna se materializa in 30*3 *0,75 lei (media) = 67,5 lei, adica 2 pizza pe luna le aruncam doar pentru ca nu eram atent sa imi iau restul. 

Daca vreti sa va deprimati faceti calculul cu baksisul. 

Postulatul 3, sa punem banii sa munceasca pentru noi. 

Aici avem un adevarat univers. 

1. Tinem banii la saltea 

2. II oferim altcuiva sa faca ceva cu ei 

3. II investim in ceva. 

Sa le luam pe rand. 

1. Banii la saltea.  

Pros: acces nelimitat la ei, ceva palpabil. 

Contra: devalorizarea o luam in plin (vezi inflatia de azi), sunt usor de pierdut/furat 

Altcineva face ceva cu ei. 

Aici avem o paleta mare de optiuni. Se bat pe acest domeniu bancile, precum si alte instituii financiare nebancare, cum ar fi CAR-urile. 

Poate ca este cea mai simpla metoda si fara durere de cap de a face ca banii sa munceasca pentru tine. Are si un downside, cine pune banii la munca, vrea sa castige si el. 

Pros: super simplu 

Contra: costuri asociate, nepalpabil, acces limitat la bani 

3. Investitiile 

Cand vorbim de investitii insemna sa mutam banii in alta reprezntare cu speranta ca acel ceva are un randament mai bun pe o perioada data, si ca, la reconversia in bani suntem superiori directiei 2. 

Cele mai simple ideei aici ar fi  

-investitiile in imobiliare/alte bunuri 

-Investitiile pe bursa 

-Investitiile pe criptomonede sau alte mjloace 

Aici este mai mult de discutat. 

Imobiliarele par o idee sigura. Avem un activ, care ramane al nostru, si pe care il putem imprumuta altora, contra cost, sa se foloseasca de el. Pare reteta ideala. Dar: activul se degradeaza in timp, nu reusim sa il instrainam, valoarea de piata a activului scade, etc… sunt 1000 de lucrui care pot merge prost. 

Investitiile pe bursa par o alta idee sigura – luam parti din societati comerciale, devedenind actionari (patroni) iar aceste impart cu noi profitul. Pare din noi o reteta ideala. Dar: preturile de achizite a prtilor comerciale (actiuni) sunt mai mari decat realitatea prin presiune la cumparare. Firmele pot avea probleme si pe langa scaderea profitului care il impart cu noi, apare si devalorizarea prin scaderea capitalulu ide incredere (cat este dispus altcineva sa dea pe partile mele din firma). 

Invistitiile in criptomonede si alte asset-uri digitale: simuleaza conceptul de bursa, dar nu au fundament fizic si legislativ. High gain, high risk, probabil calea sigura de a deveni milionar sau homeless. 

Pros: posibile reandamente superioare 

Contra: risc major de pierdere, implicare 

Vazand optiunile de mai sus deducem ca avem 3 optiuni 

• Banii la saltea, zero gain,  

• Banii la altii, gain oderat, implicare zero 

• Banii in investii proprii, gain crescu (posibil), implicare majora in intelegerea macroeconomiei 

 

Pentru ca sunt un investitor activ pe bursa (activ, nu performant), am sa vreau sa vorbesc despre pre economisire (https://casadeajutorreciproc.ro/) la CAR. 

In esenta CAR-urile sunt un produs mixt, economisire-creditare. La CAR duca bnii in surplus (econimisiti) si tot de la CAR iau bani cand am nevoie (creditare). Serviciul se suprapune peste serviciul oferit de banca, avand ca avantaj o lipsa de presiune pe cel ce solicita creditul, daca acesta poate aduce giranti (terte persoane) care se obliga sa restituie creditul in cazul in care cel ce a initiat creditul nu il poate restitui. 

CAR-ul traieste din spread (diferent). Adica din diferenta intre dobanda care o da celui ce economiseste si cea pe care o cere celui cere creditul. Concret, la CAR Top Invest Craiova, cel care face economii primeste 7,5% dobanda cu capitalizare. Acelasi CAR va solicita de la cei care se imprumuta o dobanda anuala efectiva de 23,14% pe an.  

Asta inseamna ca din cei 23,14% pe an de creditare, CAR-ul da 7,5% celor care au depus banii si foloseste pentru mentinerea functionala a activitatii restul de 15,64%. 

Am avut posibilitatea de a intra in dialog cu reprezentantul de la Casa de Ajutor Top Invest din Craiova si ocazia sa ii adresez cateva intrebari puncuale. Aveti mai jos intrebarle mele si raspunsurile domniilor lor: 

Aveti o simulare concreta comparativa cu indicele SP500?

Daca as fi economisit luncar in ultimii 5 ani cate 500 de lei si i-as fi investit in CAR-ul dvs respectiv in SP500 unde as fi fost astazi? 12*5*500 lei, cate 500 de lei in fiecare luna pe data de 15, data salariului. 

 

In caz de razboi, situatie extrema, mai am acces la banii mei?

Daca ii las in CAR primesc si pe perioada situatie de urgenta dobanda?

Continuua banii mei sa lucreze pentru mine sau se indisponibilizeaza temporar? 

Daca nu am de unde aduce giranti si am nevoie de o suma mai mare de bani, pot gira cu imobilul cumparat? 

Dobanda primita este venit? Se declara pe declaratia 112?

Primim un document anual in baza caruia completam declaratia sau ne facem singuri calculele? 

Avem si raspunsurile din partea CAR Top Invest:

Aveti o simulare concreta comparativa cu indicele SP500? Daca as fi economisit luncar in ultimii 5 ani cate 500 de lei si i-as fi investit in CAR-ul dvs respectiv in SP500 unde as fi fost astazi? 12*5*500 lei, cate 500 de lei in fiecare luna pe data de 15, data salariului.  

Evolutia dobanzilor la economisire in ultimii 5 ani ani a fost una crescatoare, A plecat de la 5 % pe an ajungand azi la 7,5 % pe an cu capitalizarea inclusa. Programul nostru poate face o simulare pentru urmatorii 5 ani. Economisirea prin fondurile sociale la CAR Top Invest Craiova va aduce stabilitate si predictibilitate. Raportul dintre economisire si investitii este dat in primul rand de gradul de risc asumat. Economisirea si investitiile reprezinta diferenta dintre siguranta si certitudine pe de-o parte si riscuri asumate pe de alta parte. Dacă economisiti o suma de 200.000 lei pentru o perioada de un an, va garantam ca veti castiga o suma de 15.000 lei ca dobanda, neimpozabila. Daca investiti acesta suma pe bursa, in fonduri de investitii sau in criptomonede, nu va garanteaza cineva ca veti castiga 15.000 lei sau mai mult. Nu excludem posibilitatea sa castigati mai mult, asa cum e posibil sa aveti o pierdere.  

 

In caz de razboi, situatie extrema, mai am acces la banii mei?  

Da. Oricand, atat timp cat bancile functioneaza si fac operatiuni. Depunerea economiilor si retragerea acestora se face prin contul dumneavoastra bancar.  

 

Daca ii las in CAR primesc si pe perioada situatie de urgenta dobanda?  

Da. Dobanda se calculeaza si se plateste la soldul zilnic. Puteti sa faceti depuneri sau retrageri partiale sau totale in orice zi, nu aveti niciun comision de retragere.  

 

Continua banii mei sa lucreze pentru mine sau se indisponibilizeaza temporar?  

Pentru toata perioada cat aveti banii economisiti la noi, veti primi dobanda stabilita. Nu exista nicio situatie in care dobanda sa nu se plateasca sau economiile sa fie indisponibilizate.  

 

Daca nu am de unde aduce giranti si am nevoie de o suma mai mare de bani, pot gira cu imobilul cumparat?  

Nu. Legislatia in vigoare nu permite un gaj imobiliar. Va recomand sa va constituiti un fond social. Exista si varianta acordari de imprumuturi fara giranti, cand acestea sunt garantate cu fondul social existent.  

 

Dobanda primita este venit? Se declara pe declaratia 112?  

Dobanda primita este un venit neimpozabil. Nu se depune declaratia 112.  

 

Primim un document anual in baza caruia completam declaratia sau ne facem singuri calculele? Asa cum am precizat, Venitul reprezentand dobanda primita in functie de fondul social nu se impoziteaza. Legea Codului Fiscal 227/ 2015, art 93, lit.b prevede aceasta scutire de impozit.