Povești cu vinuri de Corcova și amintirea prințului Bibescu

Am ajuns la degustarea de la 12Doispe cu curiozitatea firească a cuiva care a mai fost la evenimente de genul, dar care știa că o întâlnire cu vinurile de la Corcova nu e niciodată doar despre gust. E și despre memorie, despre istorie, despre oameni care dau sens locului și sticlelor pe care le deschid. 

Înainte de toate, a fost atmosfera. 12Doispe are acel aer casual-elegant, fără pretenții dar cu detalii atent alese, unde vinul pare că face parte din arhitectură. Am simțit că sunt într-un spațiu în care se poate savura, dar și povesti. 

Degustarea a fost ghidată de Șerban Dâmboviceanu, co-proprietar al Cramei Corcova, care a vorbit despre vinuri cu o lejeritate caldă, clară, dar mereu ancorată în lucruri concrete – de la cisternele de beton care permit microoxigenarea, până la crama ridicată în 1910 de o firmă austriacă, refăcută în 2005 și readusă la viață în 2010. Istoria locului, legată de familia Bibescu și de Anton Bibescu – prieten al lui Marcel Proust – adaugă un strat de noblețe care se simte în fiecare etichetă. 

Brânzeturile au fost povestite de Daniel Botea, degustător autorizat și absolvent de master în expertizare viti-vinicolă, care a adus nu doar informație tehnică, ci și o sensibilitate specială în modul de a asocia aromele. 

Primul vin prezentat a fost un Sauvignon Blanc din recolta 2024, sec, cu aciditate vioaie și note verzi, alăturat unui Camembert Delaco matur, cu pastă moale, arome de ciuperci și o coajă nobilă de mucegai alb. Combinația a fost echilibrată, cu un retrogust umami subtil. 

Lady Asquith – Chardonnay cu Viognier, a fost vinul care a vorbit despre rafinament și structură. A fost însoțit de Havarti Castello, o brânză cu gust untos și textură suplă. Am simțit lemnul, am simțit florile, am simțit povestea – e un vin construit ca un portret. 

A urmat Éclat Rosé, vinul care mi-a rămas cel mai bine în memorie. E un rosé maturat trei luni în stejar, cu o structură neașteptat de amplă și o eleganță discretă. Eticheta are o formă de viță care amintește de un fulger – iar gustul evocă exact asta: o seară caldă, cu lumină intermitentă, aer încărcat și promisiuni. A fost asociat cu Cheddar Delaco, o brânză tare, cu note de alune și o textură care se topește surprinzător în gură. 

Vinul roșu Cabernet Sauvignon și Merlot, parțial baricat, a fost cel mai vândut vin al cramei. Cu taninuri moi și gust complex, acest cupaj a fost asociat cu Grana Padano Delaco, o brânză tare cu textură granulată și gust ușor sărat, potențând notele pământii ale vinului. 

Degustarea s-a încheiat cu Boheme – un cupaj de Syrah și Merlot, cu arome de fructe negre și condimente. Alături de Roquefort Ile de France, intens și picant, a fost un final puternic, de impact. 

Între degustări, apa de masa Dolce Vita, extrasă de la 120 metri adâncime, a completat experiența cu mineralitatea sa blândă. 

A fost o seară care a demonstrat că vinul nu este doar o băutură, ci un mijloc de a spune povești despre locuri, oameni și timp. La Corcova, fiecare sticlă are o astfel de poveste, iar faptul că am putut să o ascult chiar de la cei care o scriu, a făcut experiența cu atât mai autentică.

Explorând Eleganța Moldovei: Degustare de Vinuri Purcari de Ziua Basarabiei

 

Pe 28 martie, am avut privilegiul de a participa la o experiență deosebită și plină de culoare: o degustare de vinuri Purcari organizată cu ocazia celebrării Zilei Basarabiei. 

Locația aleasă pentru degustarea noastră de vinuri de Ziua Basarabiei, C-House Milano din Craiova,  ne-a fermecat cu atmosfera sa rafinată și eleganța sa subtilă. Aromele subtile și echilibrate ale vinurilor s-au completat armonios cu gusturile și texturile din meniu, creând o experiență culinară de neuitat.

Rebeca Difu, reprezentant zonal Purcari Wines ne-a călăuzit printr-o incursiune captivantă în lumea vinurilor și în istoria plină de tradiție a cramei Purcari.

Purcari, una dintre cele mai renumite crame din Moldova, este un simbol al tradiției și calității viticulturii moldovenești. Situată în inima regiunii, Crama Purcari cu un terroir asemănător cu cel al regiunii Bordeaux, datorită amplasamentului la aceeași latitudine, și cu un sol bogat în rubidiu au creat contextul perfect obţinerii unor vinuri roşii cu aromă şi culoare intensă, asemănătoare celebrelor sortimente franţuzeşti.

Povestea Purcari începe acum mai bine de trei secole, când prima viță de vie a fost plantată în această zonă. În anul 1827, Țarul Nicolae I al Rusiei emite un Decret Special, în urma căruia la Purcari este înființată prima gospodărie viticolă specializată din Basarabia.

În prezent, în portofoliul Purcari se regăsesc crame renumite pentru tradiția și excelența lor viticolă, incluzând Purcari, Bostavan și Domeniile Cuza în Republica Moldova, Crama Ceptura în România și Angel’s Estate în Bulgaria.

Fiecare vin de la Purcari a fost însuflețit cu o viață nouă în combinație cu brânzeturile Delaco prezentate de Daniel Botea, degustător autorizat de brânzeturi si absolvent Master de Expertizare Viti-Vinicola.

Furnizorul de brânzeturi este Delaco – Fan Brânză, unul din cei mai mari jucători de pe piața de brânzeturi din Romania, parte integrantă a grupului francez Savencia, unul dintre cei mai mari producatori de pe piața de lactate la nivel mondial.

În cadrul degustării noastre, am avut ocazia să ne încântăm simțurile cu câteva dintre cele mai remarcabile vinuri de la Purcari:

1. Cuvee de Purcari Alb Brut + Aperifrais Ile de France,

2. Purcari Nocturne Viorica + Camembert Ile de France,

3. Domeniile Cuza Rose (Merlot & Saperavi) + British Cheddar Delaco D'Exceptie

4. Domeniile Cuza (Saperavi si Feteasca Neagra) + Gouda DeSenvis Delaco 

5. Purcari Maluri de Prut (Feteasca Neagra si Rara Neagra) + Grana Padano Delaco 'Exceptie

Descoperirea Perfectă: Vinul Purcari Nocturne Viorica și Delicatețea Camembert Ile de France, 

Vinul Purcari Nocturne Viorica:

Cu arome delicate de flori de salcam si busuioc, vinul Purcari Nocturne Viorica este un vin alb sec obținut prin metoda tradițională. Culoarea aurie, cu nuanțe strălucitoare de chihlimbar se completează minunat cu gustul său echilibrat și catifelat și savoarea fină

Camembert:

Originar din regiunea Normandiei din Franța, Camembert-ul este unul dintre cele mai iubite brânzeturi moi din lume. Cu o textură catifelată și un gust delicat și untos, Camembert-ul se topește în gură, eliberând arome de ciuperci și nuci. Această delicatesă cremoasă este un partener perfect pentru vinurile albe, aducând în evidență aromele și echilibrul lor.

În căutarea unei experiențe culinare memorabile, am descoperit această pereche extraordinară care mi-a cucerit simțurile și mi-a încântat papilele gustative: vinul Purcari Nocturne Viorica și delicioasa delicatesă Camembert. Aromele subtile și florale ale vinului se împletesc armonios cu gustul cremos și untos al brânzei, creând o experiență gustativă de neuitat. Prospetimea și aciditatea vinului echilibrează perfect bogăția și cremozitatea Camembert-ului, iar întregul ansamblu este un adevărat deliciu pentru simțuri.

Cu generozitatea și amabilitatea ei caracteristice, colega noastră Diana Popa ne-a oferit o sponsorizare generoasă, asigurându-ne cu apa necesară pentru a ne menține hidratați și energizați pe parcursul serii. Apa oferită de către Diana este marca Dolce Vita,  apă de izvor cu un pH de 7.5 produsa după ultima tehnologie de filtrare și tratare, ce provine din puț de medie adâncime.

Domeniul Bogdan şi Branzeturi cum se... cuVin

Branzeturi cum se... cuVin este un proiect iniţiat de către Asociaţia Bloggerilor Olteni în parteneriat cu DucţionarCulinar.ro.  Istoria acestei initiative este deja destul de lungă întinzându-se pe 4 ani şi zeci de ediţii. Gazda acestei ediţii a fost Casa Zamfirescu din Craiova.

De data aceasta invitatul de onoare al evenimentului a fost Vlad Burugă de la Domeniul Bogda. Vladu ne-a povestit care este istoria domeniului pe care îl reprezintă şi a cărui oenolog este.

Domeniul Bogdan este o plantaţie de viţă de vie din zona Dobrogei, mai exact din zona Murfatlarului. Desi istoria zonei este strans legată de cea a vinului, fiind renumită chiar pe plan mondial datorită calităţii deosebite a condiţiilor naturaele – sol, climă, precipitaţii, propice cultivării unor soiuri de struguri ce se pretează producerii unor vinuri de excepţie.  Ceea ce este interesant la acest domeniu, destul de tânăr, este suprafaţa destul de mare cultivată 174 ha, întinse pe o suprafaţă reală mult mai extinsă.

Decizia de a cultiva soiuri de struguri consecrate, dar in regim biodynamic, impune luarea unor măsuri speciale. În primul rând culturile nu sunt stropite decât cu piatră vânătă şi cu ceva compuşi pe bază de sulf. Nimic altceva nu intră în tratamentul culturii. Aceste substanţe folosite pentru a asigura o protecţie minimă a plantei fac parte din arsenalul classic al cultivatorului de viţă de vie. Fără acestea riscul compromiterii culturii şi implicit al producţiei crescând exponential.

Îmbogăţirea solului cultivat se face printr-un amestec de seminţe care după o anumită perioadă după germinare sunt reintegrate în sol. Aceste practici asigură o metodă natural de fixare a azotului în sol şi astfel de susţinere a plantei.

Cu alte cuvinte în obţinerea bobului de strugure sunt folosite elemente naturale cu impact limitat asupra mediului – asta inseamnă în linii mari utilizarea regimului biodynamic.

Cu un regim destul de ristrictiv în ceea ce priveşte producerea vinului cei de la Domeniul Bogdan trebuie să fie extrem de atenţi pentru a nu altera producţia. Şi acest lucru se si vede în calitatea de excepţie a vinului.

În cadrul degustării au fost oferite spre a fi criticate cinci perechi – vinuri + brânzeturi:

1. Sauvignon Blanc + Camembert Ile de France

2. Chardonnay  + Havarti Delaco D’Exceptie

3. Roze Merlot & Feteasca Neagra + Emmentaler Delaco

4. Syrah  + Gouda si piper mozaic

5. Cuvee Experience Feteasca Neagra & Merlot & Syrah + Grana Padano Delaco D'Exceptie.

Pentru prima data după mult timp mi-a fost destul de greu să desemnez o combinaţie câştigătoare. De data aceasta nu am mai putut merge pe combinaţia clasică de vin roşu + brânză maturată. Acest lucru s-a datorat faptului că şi celelalte combinaţii s-au prezentat destul de bine şi au reuşit să ne îmbie papilele zglobii.

Totuşi, pentru a păstra tradiţia voi desemna o combinaţie pentru a ocupa primul loc în acest clasament:

1.      SauvignonBlanc + Camembert Ile de France.

Ca de fiecare data vă recomand să experimentaţi şi singuri diferite combinaţii. Puteţi pleca lejer de la cele cinci recomandate de către organizatorii evenimentului, la care să vă adăugaţi diferite ingrediente care vă fac cu ochiul.

Brânzeturile au fost şi de această data oferite de către Delaco – fanul numărul unu al brânzeturilor de calitate. Despre aceste produse nu ar fi prea multe lucruri de spus, având in vedere că sunt deja partenerii noştrii clasici ai degustărilor. Am putea puncta totuşi şi faptul că cei de la Delaco au început să importe pentru România şi câteva specialităţi de brânzeturi deja consecrate pe pieţele externe. Pentru cei pasionaţi de bunătăţuri am putea face o recomandare în acest sens. Puteţi să experimentaţi în voie şi să vă lăsaţi conduşi de instinctele dictate de papile.

Branzeturi cum se cuVin - Crama Histria şi Delaco

După cum v-am obişnuit seria degustărilor de vin continuă alături de bloggosfera craioveană în cadrul proiectului Brânzeturi cum se...cuVin.

Evenimentul a avut loc la restaurantul Casa Zamfirescu din Craiova. De data aceasta vinurile le-au aparţinut celor de la Crama Histria, iar brânzeturile au venit din partea Delaco. 

Şi de data aceasta evenimentul a fost unul de succes la care organizatorii au reuşit să obţină câteva combinaţii reuşite având în vedere faptul că este sezonul estival, iar vinul şi mâncarea trebuie să deţină câteva proprietăţi. Toate aceste caracteristici necesare au fost regăsite în fiecare dintre cele cinci perechi:

1. Nikolaos Alb - Sauvignon Blanc + Mozzarella Delaco

2. Ammos Alb - Riesling & Sauvignon Blanc  + Brie Ile de France

3. Nikolaos Rose - Merlot Rose + Delaco Branză pentru grătar

4. Ammos Rose - Cabernet Sauvignon & Merlot Rose  + Havarti Delaco D'Exceptie

5. Ammos Rosu - Cabernet Sauvignon & Merlot + Grana Padano Delaco D'Exceptie.

Toate aceste vinuri au fost cu conţinut scăzut de zahăr şi au fost servite reci pentru a se preta la atmosfera de vară. 

Ce este interesant la aceste vinuri este că o parte din ele sunt obţinute fără adaos de drojdii selecţionate, iar fermentarea s-a produs numai în prezenţa florei locale. Acest procedeu dă, conform spuselor oenologului, vinului un puternic accent local. Cu alte cuvinte vinul capătă specificitate şi se prezintă cu trăsăturie microclimatului local.

În ceea ce priveşte brânzeturile am avut o premieră, cel puţin la evenimentele la care am fost prezent - Delaco Branză pentru grătar. Combinaţia acesteia cu Nikolaos Rose a fost una extrem de reuşită. 

Totuşi combinaţia preferată a fost cea de a 5-a, perechea obţinută din două dintre ingredientele preferate = vinul roşu + Grana Padano. 

Deşi obişnuiesc să menţionez combinaţia preferată îi încurajez pe doritori să experimenteze şi să obţină propriile combinaţii.

BrânzeturiCumSeCuVin - Crama Gramma & Delaco

Se spune că un vin bun dezleagă limbile, adică ne îndeamnă să fim mai sociabili și să avem poftă de taină. Și cum într-o sticlă de vin există mai multă filosofie decât în toate cărțile de pe Terra, discuțiile nu au cum să fie unele banale.

Am profitat încă odată de evenimentul Brânzeturi cum se cuVin organizat de către Asociația Bloggerilor Olteni și Dicționarculinar.ro la restaurantul Oxygen, pentru a testa aceste teorii. Și nu ne-a părut rău. Am profitat de faptul că afară erau temperaturi înăbușitoare și așa că ne-am întins la un pahar de vin rece luat în tandem cu niște brânzeturi de excepție de la Delaco.

Deși oferta de combinații a fost ceva mai redusă ca în celelalte dăți, au fost mult mai potrivite cu vremea de afară. Și cum un vin bun nu merită savurat de unul singur, ci alături de mâncăruri sau măcar mici gustări delicioase cu care să se îmbine și care să se susțină reciproc.

Asocierile de care ne-am bucurat sunt:

1. Aligoté + Brie Ile de France
2. Fetească Albă + Brie Ile de France
3. Cuvee Visan Alb (Aligoté + Fetească Regală + Fetească Albă) + Camembert Ile de France
4. Cuvee Visan Rosé (Feteasca Neagră + Merlot) + Maasdam Delaco D'Exceptie

Așa cum v-am obișnuit brânzeturile vin și de această dată de la Delaco, fiind unele de speciale reușind să le aducem laolaltă cu diferite soiuri de vin.

Vinurile fac parte din familia Gramma Winers și provin din zonele însorite ale Iașului, dintr-o plantație de mici dimensiuni unde accentul cade pe calitate reușind  să creeze vinuri ușor acide, fresh care se pretează excelent la perioadele toride.

În încheiere propunem și combinația noastră preferată pe care o recomandăm bucuroși: Aligoté + Brie Ile de France. 

Deși toate cele patru combinații sunt asocieri potrivite, unele reușesc să iasă în evidență cu caracteristici speciale.

Dacă sunteți pasionați de astfel de combinații le puteți încerca pe fiecare.

Oltenia și Polonia - degustare de vinuri și brânzeturi

Din capitolul bloggerii fac mereu lucruri trasnite este și ultimul eveniment public la care am participat în calitate de reprezentant al blogging-ului. Este vorba despre o desgustare de vin puțin mai specială.

Dacă de cele mai multe ori a fost vorba despre degustări de vinuri în tandem cu brânzeturi provenite din zonele deja consacrate, de data aceasta a fost puțin altfel. Deși vinurile au fost ca de fiecare dată românești – Sâmburești, brânzeturile au fost din Polonia, ambele însoțite de apa de la Aqua Carpatica.

A fost ideea celor de la Centrul de Cultură Poloneză de a organiza un astfel de eveniment. Dacă în ceea ce privește vinurile a fost ceva mai dificil de adus, cu brânzeturile lucrurile au stat mai bine. Conform polonezilor prezenți la eveniment, Polonia are o tradiție îndelungată în procesarea produselor lactate.

Personal nu mai încercasem să gust astfel de produse poloneze, așa că am profitat de ocazie.

Cu toate că entuziasmul a fost mare el s-a înecat rapid atunci când am încercat primul sortiment de brânză. A fost vorba despre varianta poloneză a mult mai cunoscutei branze cu mucegai din Franta. Deși este cunoscută pentru senzațiile tari pe care ți le oferă, de data aceasta a fost ceva cu totul... special. Nu vreau să par critic, dar așa ceva mai rar. Ceea ce vreau sa spun este că: așa ceva nu se poate mânca. Sau o poți face dacă ești amator de senzații tari culinare. Sau poate vrei să dai dovadă de eroism, pentru că de așa ceva ai nevoie pentru a putea savura o astfel de delicatesă. O să mă opresc aici cu descrierea primei perechi din care vinul abia că s-a simtit.

Totuși am avut și puțin noroc, iar restul perechilor au putut fi savurate în tihnă. Nu a mai fost cazul de senzații speciale.

Nu pot spune că a fost o pereche excepțională dintre cele prezentate la eveniment. Dar dacă ar fi să aleg una vavorită aș merge pe mâna merlot-ului de la Sâmburești și a brânzei aferente.

Pentru cei care vor dori să încerce experiențe culinare de acest tip aș putea oferi câteva sfaturi:

-     a)Verificați descrierile și recomandările pentru fiecare produs. În general brânzeturile europene (cu unele excepții) sunt mai sărace în grăsimi ca cele românești. Din acest motiv s-ar putea să nu vi se pară de calitate produsele sărace în grăsimi.

-        b) Atunci când alegeți vinul pentru un anumit eveniment aveți grijă ca el să se potrivească cu celelalte produse pe care le veți servi. Un vin bogat in tanini și arome s-ar putea să acopere în totalitate gusturile și aromele celorlalte produse. Iar un vin alb mai fresh nu se va potrivi foarte bine cu produsele bogate în grăsimi.

c)Pentru a corecta anumite nepotriviri puteți adăuga câteva condimente – piper, piper mozaic sau fructe, fructe uscate sau chiar nuci și alune. Aceste mici artificii pot ajuta foarte mult echilibrarea balanței dintre vinuri și produsele din perechi.

Ca să păstrăm totuși o echidistanță a descrierilor, trebuie menționat faptul că o parte importantă a invitaților prezenți la degustarea sus-menționată au punctat ca cel mai bun produs echivalentul polonez al brânzei cu mucegai.

Degustare de vin cu iz istoric

Legenda spune că într-o sticlă de vin de calitate se află mai multă filozofie decât în toate cărțile lumii scrise până în prezent. Într-adevăr, dacă este să analizăm cum au fost create marile invenții ale lumii – după un pahar de vin în plus și o minte pusă pe năzbâtii, dar și faptul că mai toții marii filosofi, artiști și conducători ai lumii au fost atrași de această licoare, putem spune că vinul este o substanță magică.

Poate tot de magie și misticism este vorba și de rolul important pe care l-a jucat vinul și pe care încă îl mai joacă, în diferitele ritualuri și rituri religioase, plecând de la religiile precreștine până în prezent.

Se cunoaște faptul că actualul teritoriu al României a fost, este și cu siguranță va fi în continuare, strâns legat de producerea vinului. Încă de pe vremea vechilor daci, locuitorii acestei zone au fost atrași într-un mod special de această băutură, pe care mulți o considerau – licoarea zeilor. Cunoaștem deja celebra poveste cu  Burebista și cu faimoasa s-a decizie de a arde viile. Evenimentul s-a petrecut în contextul în care dacii ajunseseră să iubească atât de mult vinul încât uitau să mai muncească și să se mai ocupe și de treburile cu adevărat importante pentru societatea de la acea vreme – munci, familie, războaie. Chiar dacă acum 2000 de ani s-a încercat prima măsură prohibitivă din istoria omenirii, ea nu a reușit, oamenii acestor teritorii reușind să-și refacă relativ rapid culturile de viță de vie, chiar dacă valoarea produsului finit a avut de suferit.

Poate iubirea deosebită a dacilor/românilor pentru vin poate fi trecută de unii la capitolul așa nu, dar oamenii se mândresc cu tradițiile lor și consideră producerea/savurarea vinului parte a identității naționale la care nu vor renunța prea curând.

Și pentru că tot am făcut o scurtă trimitere la istoria legată de vin, trebuie să menționăm și faptul că dacii și ulterior românii aveau un adevărat ritual al băutului/degustatului vinului – îl savurau băut din pocale cât mai modeste sau chiar din cornul unor animale, fără adaos de apă sau îndulcitori sau plante aromate, pentru a nu-i altera calitățile; fiind preferat vinul cât mai corpolent, bogat în tanini și cât mai alcoolizat. Ba mai mult, dacii îi desconsiderau pe cei care își permiteau să schimbe ceva la acest ritual.

Tot despre istorie și vin a fost vorba și la Brânzeturi cum se cuVin, evenimentul organizat de AsBO și dictionarculinar.ro la Hotel Rexton.

Evenimentul a fost desfășurat după modelul clasic: s-au prezentat câteva vinuri, s-au degustat, s-a povestit despre istoria lor, iar apoi s-a încercat combinarea lor cu brânzeturi de calitate.

Nu întâmplător am făcut o scurtă introducere cu referințe istorice. La degustare am avut plăcerea de a servi numai vinuri originare de pe teritoriul României, fiind practic soiuri marcă înregistrată națională, combinate, ca de obicei cu brânzeturi de calitate. Este vorba despre: FeteascăRegală  – Brie, crackers, Fetească Neagră –  Cașcaval Sofia Delaco, struguri negri, Băbească Neagră – Grana Padano Delaco, piper mozaic.  Combinațiile au fost propuse de către un somelier și un pasionat de bucătărie.

Chiar dacă gusturile sunt extrem de subiective și diferă destul de mult de la un om la altul, pot spune că și de această dată combinațiile propuse au fost reușite și merită încercate și acasă. Personal nu m-am putut decide care a fost combinația pe aș putea-o pune pe primul loc, așa că las la alegerea fiecăruia să încerce fiecare dintre acestea și să decidă singur care este mixtul preferat.

Și pentru că tot am făcut referire la istorie în cursul acestui articol, vreau să închei tot în aceeași notă, de data aceasta cu o scurtă povestire/legendă cu privire la originea denumirilor de Fetească și Băbească, pe care am aflat-o la acest eveniment:

Legenda spune ca Stefan cel Mare a dat numele celor 2 soiuri de vin, Fetească Neagră și Băbească Neagră. Se spune ca întorcându-se înfometat și însetat după o bătălie, s-a oprit într-un sat și a cerut ceva de mâncare și de băutură. O tânără fată i-a adus un vin roșu si bun, iar o femeie în vârsta i-a adus un vin roșu cu un gust minunat. Pentru ca vinurile n-aveau nume, Stefan cel Mare le-a numit Feteasca Neagra si Băbească Neagra.

Degustare de vin - new episode

Și pentru că a venit primăvara și pe la noi, nu doar din punct de vedere calendaristic, ci și practic, am zis că este vremea pentru noi degustări. Și de această dată este vorba despre vinuri produse în cramele din Oltenia, la care a fost adăugată și o degustare în paralel de brânzeturi de la Delaco, asociate cu măiestrie de către organizatori, deveniți deja experți după un exercițiu de mai bine de doi ani în cadrul Brânzeturi cum se cuVin.

De data aceasta am avut de-a face cu vinurile propuse de către cei de la crama Mennini și mai exact cu patru vinuri în combinație cu deja celebrele brânzeturi de la Delaco.

Asocierile culinare au fost:

· Frizzante Rosé – Camembert, mar + crackers

· Tudor Sauvignon Blanc + Tămâioasa Românească – Emmentaler Delaco, struguri albi

· Tudor Rosé din Pinot Noir – Brie au bleu, struguri roz + crackers

· Tudor Cabernet Sauvignon + Negru de Drăgășani – Grana Padano Delaco, oțet balsamic

Și ca de fiecare dată, a trebuit să degustăm fiecare combinație în parte, să o analizăm și să o jurizăm, evident după bunul gust.

Deși m-am declarat în multe rânduri fanul vinurilor corpolente, dure și bogate în tanin, dedata aceasta pot spune că încep să fiu atras și de către vinurile rosé. Combinația preferată a fost cea dintre Frizzante Rosé  și Camembert mar + crackers. A fost pentru prima dată după foarte mulți ani când am degustat un Frizzante autentic. Și pot spune că a meritat așteptarea. Nefiind nici pe departe fanul șampaniilor și a vinurilor spumante, considerându-le mai degrabă o fiță – licorile de calitate având prețuri la care nu te poți uita fără să lăcrimezi, iar celelalte fiind de calitate îndoielnică; de data aceasta pot spune că am găsit combinația ideală – un vin aflat la media dintre un rosé de calitate și un vin spumant, nu la fel de acidulat, dar delicat cu arome fine, naturale care se combinau perfect cu consistența Camembertului, aciditatea mărului crănțănitul crackers-ului.

Un element esențial în organizarea evenimentului l-a constat și locația. A fost prima  dată când am organizat o degustare de vin  într-un parc, în Parcul Nicolae Romanescu, pe terasa restaurantului Planter’s. Personal prefer ca astfel de evenimente să se desfășoare în locații din proximitatea naturii, să fie multă vegetație în jur, umbră și răcoare de la copaci, și mai puțin sunt atras de evenimentele de acest fel organizate într-un decor mai sobru, care impune  o anumită ținută.

Ca o notă generală, pot spune că vă recomand să încercați oricare dintre combinațiile de mai sus, pentru o experiență culinară specială și pentru a vă putea oferi alternative pentru organizarea unor evenimente speciale sau pentru zile petrecute în doi.

Varianta aleasă de mine este o combinație reușită a elementelor caracteristice multor regiuni europene: efervescența Italiei, regăsită în Frizzante Rosé, combinat cu o brânză franțuzească cremoasă originară din Normandia, la care am adăugat un măr românesc – acid-acrișor + crackers a cărui origine nu se cunoaște cu exactitate.

Așa cum spun de multe ori: nu mă  credeți pe cuvânt și încercați și voi, oricare dintre combinațiile de mai sus, sau vă puteți face chiar și propriile voastre combinații, în funcție de gusturile și preferințele fiecăruia!

Brânzeturi cum se..cuvin - la Banu Mărăcine

A devenit deja tradiție ca ASBO (Asociația BloggerilorOlteni) și Dictionar culinar.ro să organizeze degustările de vin lunare. Nici luna octombrie nu a făcut excepție. În cea de a două săptămână a lunii a fost organizată o astfel de degustare la care au luat parte membrii ASBO. De data aceasta nu s-a mai organizat evenimentul într-unul dintre restaurantele craiovene, așa cum era tradiția, ci s-a făcut o expediție la Banu Mărăcine, chiar în centrul Stațiuniide cercetare cu același nume.

Evenimentul a început cu o scurtă incursiune printre holurile strâmte si umede ale hrubei stațiunii unde ni s-au prezentat fostele locuri de vinificație ale stațiunii. Zic fostele, pentru că acolo nu se mai produce vin din anul 2009, un lucru foarte trist de altfel. Motivul este unul foarte simplu – terenurile pe care se aflau viile s-a retrocedat și nu a existat interes pentru continuarea cercetării in domeniu și nici nu a existat o inițiativă serioasă care să îi păstreze pe noii proprietari sub o formă asociativă.

Revenind la evenimentul organizat de către cei de la ASBO în cadrul proiectului Brânzeturi cum se cu…vin, a fost unul cu totul și cu totul special – a fost prima dată când la astfel de degustări avem vinuri de colecție la care s-a adăugat și un alt produs – coniacul de Banu Mărăcine, sortiment medaliat cu aur la festivaluri de specialitate acum mai bine de 20 de ani. Chiar dacă actualmente denumirea de coniac este marcă înregistrată a statului Francez, pe vremea când a fost produsă băutura pe care am savurat-o, lucrurile stăteau altfel – așa că putem spune că am degustat și din coniacul medaliat cu aur.

Vinurile au avut și ele ceva special – vechimea, povestea și savoarea. Se zice că vinurile vechi sunt ca o loterie, niciodată nu știi ce vei găsi în sticle, cât de bine s-a păstrat vinul, dacă a răsuflat sticla, dar eu am fost norocos de data aceasta și am nimerit un Fetească Neagră din 1988, aprig și de un roșu-rubiniu închis ce mi-a încântat simțurile. Nu mulți sunt cei care știu să aprecieze un vin vechi de calitate la adevărata sa valoare, spun specialiștii. Nu știu dacă mă regăsesc printre cei care știu să facă asta sau pur si simplu a fost vorba despre noroc, să nimeresc exact vinul cel mai bun, însă pot spune că familia din care provin are tradiție în domeniul producerii vinului de calitate, așa că există o mică șansă/speranță că genele s-au transmis și că le voi călca pe urme bunicilor, dacă nu în producerea vinului, măcar în știința de a aprecia calitatea acestuia.

Stând la masă cu prietenii de la ASBO, am încercat să decidem care este combinația perfectă dintre cele propuse de către organizatori. După cum tradiția noastră spune – vin bun se combină cu o brânză de calitate, dar de data aceasta nu m-am putut decide care este combinația preferată. Ce-i drept am încălcat puțin protocolul și am făcut toate combinațiile posibile dintre brânzeturile oferite de către cei de la Delaco și vinurile celor de la Banu Mărăcine. Am oscilat până spre final, când a trebuit să propun combinația câștigătoare, în varianta mea.

Dacă în ceea ce privește brânzeturile mi-a fost mult mai ușor – fiind fan brânză Grana Padano, pe care de fiecare dată când o mănânc simt că gust un strop din ceea ce înseamnă Italia, în cazul băuturi a fost mult mai greu – finalistele mele fiind merlot-ul din 1988 și coniacul de peste 20 de ani. Fiind forțat de împrejurări am optat pentru merlot.

Cu alte cuvinte, combinația perfectă pentru mine a fost – Fetească Neagră 1988 cu Grana Padano, alături de o companie selectă a prietenilor de la ASBO.

BRÂNZETURI CUM SE CuVin - DRĂNIC ÎN TANDEM CU DELACO

După cum probabil cunoașteți deja – sunt un fan al degustărilor de bunătăți, iar printre acestea se numără vinurile de adevărate combinate cu specialități alese din lumea brânzeturilor. Nu știu dacă sunt celmai mare fan brânză din România, dar cu siguranță sunt printre cei care știu să aprecieze calitatea produselor și mai ales componenta de bază a oricărui rezultat – pasiunea, implicarea producătorului dincolo de material – cu sufletul.

Având o astfel de pasiune nu puteam rata ediția de aprilie a proiectului AsBO – Brânzeturi cum se cuVin, proiect ce și-a propus pentru început, să promoveze cramele din zona Olteniei și produsele culinare românești. Ultima ediție a fost dedicată Cramei Vinc - Drănic (zona Segarcea, Dolj), o zonă viticolă de tradiție cu un climat prielnic oricăror soiuri, în tandem cu calitatea solurilor ce îi oferă vinului proprietăți desăvârșite, organizat la Crema Bistro. 

Și cum vinul merge însoțit, întotdeauna, de un partener de nădejde, care îl ajută să-și etaleze calitățile și de data aceasta tovarășul de drum a fost brânza de la Delaco. Vinurile oferite spre degustare de către Yves, cel care a reușit să desăvârșească această băutură a zeilor (cum era denumită în Tracia antică), au fost însoțite de brânzeturi alese cu grijă din gama variată de produse Delaco.

Combinația preferată, vin + brânză, a fost destul de greu de ales și asta din pricina faptului că nu am reușit să mă decid de partea cărei sunt. Toate combinațiile propuse au reușit să-mi îmbie simțurile, susținute și de partea muzicală, fiind pentru prima  oară când la o degustare la care iau parte există și un spectacol muzical care să completeze perfect tabloul. Surpriza oferită de către organizatori a reușit să mă încânte, având în vedere că artiștii nu au fost unii oarecare și prim-artiștii Filarmonicii Oltenia, care ne-au oferit câteva melodii de excepție care îmbrăcau într-o aură melodioasă atmosfera.

Ca să nu ne mai abatem prea mult de la subiect,  va trebui să desemnez în cele din urmă o variantă câștigătoare, pe care v-o recomand s-o încercați (alături de celelalte, cu mențiunea că puteți face și propriile variante, după gusturile fiecăruia). Câștigătoarea este combinația dintre rosé și maasdam. Da știu, este o variantă deja clasică la mine, dar nici de data aceasta nu m-am putut abține J

Brânzeturi cum se cuVin - Maasdam și Rosé

Din categoria Brânzeturi cum se cuvin avem a marca evenimentul de joi 24 martie, ce a avut loc la Temple Bar.

Evenimentul reprezintă o etapă a proiectului AsBO de care dorește să promoveze vinurile și cramele din Oltenia, dar și brânzeturile de calitate.

În ceea ce privește organizarea pot spune că a fost pe departe cea mai reușită, punctând totuși că și celelalte au fost la înălțimea și pretențiile oricărui critic.

Și de data aceasta combinațiile alese au fost caracterizate de o inspirație și un rafinament aparte, reușind să ne stimuleze simțurile până la extaz.

Ca orice astfel de eveniment, la final a trebuit să ne alegem o combinație preferată din cele 6 prezentate, am completat un mic bilețel și apoi s-au desemnat câștigătorii fiecărei combinații. Evident am fost unul dintre cei care au avut de câștigat combinația preferată, dar și dacă nu s-ar fi extras biletul cu numele meu pe el tot m-aș fi declarat câștigător, având în vedere succesul de care s-a bucurat evenimentul, la care am luat și eu parte.

Având în vedere că a fost mai greu ca niciodată să aleg combinația, de vin și brânză, preferată, vă pot spune sincer să le încercați pe toate și să vă convingeți singuri prin ce dileme am trecut cu toții atunci când a trebuit să facem un clasament personal. Cel mai mult am oscilat între combinațiile 3 și 6, câștig final având-o combinația 3, dintre rosé Corcova și maasdam Delaco, combinația ideală dintre Oltenia și Olanda. Combinația dintre dealurile însorite și aride ale zonei cele mai pătimașe ale României cu aromele lăptoase ale nucilor oferite de către brânza emblemă a Olandei are ca rezultat îmbierea simțurilor până când creierul ajunge în a noua dimensiune.

Ce este special la combinația aleasă de mine? Simplu, ce ar putea fi mai potrivit într-un duet decât echilibrul, cum am putea găsi varianta zen decât îmbinând zglobiul oltenesc al rosé-ului cu rigoarea neerlandeză a maasdam-ului…

Despre gama de vinuri Corcova am aflat că au ajuns și pe piața franceză, unde sunt foarte de apreciate toate sortimentele, îndeosebi vinul rosé a cărui căutare este într-o  creștere atât de mare încât producătorii abia mai fac față. 

Nota redacției:

Maasdam – Delaco

Maasdam este varianta mai ieftina a cunoscutului Emmentaler. Emmentaler este considerat unul din felurile de brânză cel mai greu de obținut datorită procesului de maturare care trebuie să ducă la formarea simultană a gustului și a găurilor specifice din structură. Varianta Maasdam a apărut in Olanda in anii ’90 si este un pic mai dulce decât Emmentaler.

Tip: brânză tare

Lapte: vacă, pasteurizat

Gust: dulceag, ușor acid

Aromă: fructată, cu nuanțe de nuca

Textura: ferma, cu găuri mari

Duritate: tare

Sugestii pentru servire: ca atare, in Sandwich-uri, împreuna cu fructe sau nuci