A devenit deja tradiție ca ASBO (Asociația BloggerilorOlteni) și Dictionar culinar.ro să organizeze degustările de vin lunare. Nici luna octombrie nu a făcut
excepție. În cea de a două săptămână a lunii a fost organizată o astfel de
degustare la care au luat parte membrii ASBO. De data aceasta nu s-a mai
organizat evenimentul într-unul dintre restaurantele craiovene, așa cum era
tradiția, ci s-a făcut o expediție la Banu Mărăcine, chiar în centrul Stațiuniide cercetare cu același nume.
Evenimentul a început cu o scurtă incursiune printre
holurile strâmte si umede ale hrubei stațiunii unde ni s-au prezentat fostele
locuri de vinificație ale stațiunii. Zic fostele, pentru că acolo nu se mai
produce vin din anul 2009, un lucru foarte trist de altfel. Motivul este unul
foarte simplu – terenurile pe care se aflau viile s-a retrocedat și nu a
existat interes pentru continuarea cercetării in domeniu și nici nu a existat o
inițiativă serioasă care să îi păstreze pe noii proprietari sub o formă
asociativă.
Revenind la evenimentul organizat de către cei de la
ASBO în cadrul proiectului Brânzeturi cum se cu…vin, a fost unul cu totul și cu
totul special – a fost prima dată când la astfel de degustări avem vinuri de
colecție la care s-a adăugat și un alt produs – coniacul de Banu Mărăcine,
sortiment medaliat cu aur la festivaluri de specialitate acum mai bine de 20 de
ani. Chiar dacă actualmente denumirea de coniac este marcă înregistrată a
statului Francez, pe vremea când a fost produsă băutura pe care am savurat-o,
lucrurile stăteau altfel – așa că putem spune că am degustat și din coniacul
medaliat cu aur.
Vinurile au avut și ele ceva special – vechimea,
povestea și savoarea. Se zice că vinurile vechi sunt ca o loterie, niciodată nu
știi ce vei găsi în sticle, cât de bine s-a păstrat vinul, dacă a răsuflat
sticla, dar eu am fost norocos de data aceasta și am nimerit un Fetească Neagră din
1988, aprig și de un roșu-rubiniu închis ce mi-a încântat simțurile. Nu mulți
sunt cei care știu să aprecieze un vin vechi de calitate la adevărata sa
valoare, spun specialiștii. Nu știu dacă mă regăsesc printre cei care știu să
facă asta sau pur si simplu a fost vorba despre noroc, să nimeresc exact vinul
cel mai bun, însă pot spune că familia din care provin are tradiție în domeniul
producerii vinului de calitate, așa că există o mică șansă/speranță că genele
s-au transmis și că le voi călca pe urme bunicilor, dacă nu în producerea vinului,
măcar în știința de a aprecia calitatea acestuia.
Stând la masă cu prietenii de la ASBO, am încercat să
decidem care este combinația perfectă dintre cele propuse de către
organizatori. După cum tradiția noastră spune – vin bun se combină cu o brânză
de calitate, dar de data aceasta nu m-am putut decide care este combinația
preferată. Ce-i drept am încălcat puțin protocolul și am făcut toate
combinațiile posibile dintre brânzeturile oferite de către cei de la Delaco și
vinurile celor de la Banu Mărăcine. Am oscilat până spre final, când a trebuit
să propun combinația câștigătoare, în varianta mea.
Dacă în ceea ce privește brânzeturile mi-a fost mult
mai ușor – fiind fan brânză Grana Padano, pe care de fiecare dată când o mănânc simt că gust un strop din ceea ce înseamnă Italia, în cazul băuturi a fost mult mai greu
– finalistele mele fiind merlot-ul din 1988 și coniacul de peste 20 de ani. Fiind
forțat de împrejurări am optat pentru merlot.
Cu alte cuvinte, combinația perfectă pentru mine a
fost – Fetească Neagră 1988 cu Grana Padano, alături de o companie selectă a prietenilor
de la ASBO.
