Meciul secolului – Un Bullshit

Evident mă refer la meciul dintre Manny Pacquiao şi Floyd Mayweather.

Aşteptat ca sosirea lui Mesia pe pământ, acest Meci al Secolului, aşa cum a fost el promovat în media internaţională, a fost o dezamăgire pentru fani. Nu mă refer la fanii vreunuia dintre cei doi pugilişi, ci la fanii sportului în general şi la cei care savurează spectacolul oferit de sporturile de contact.

Sincer să fiu pot accepta show-ul făcul în jurul unui astfel de meci, în care s-au investit sute de milioane (undeva peste 200 de dolari), nu de alta, dar trebuie să-şi mai scoată pârleala şi ăştia care bagă banii în aşa ceva. Până la urmă şi ăsta este un tip de business.

Trecând peste datele legate de sumele colosale investite, Meciul Secolului pot spune că a fost un Mare Bullshit (dacă-mi permiteţi expresia).

De ce spun asta? – Păi, pe lângă faptul că a fost o dezamăgire, din punct de vedere sportiv, ambii sportivi au fost mult sub nivelul show-ului făcut în jurul lor. Dacă filipinezul a mai încercat câte ceva în timpul meciului, reuşind să-l pună în mare dificultate pe adversar, Mayweather a fost mai degrabă un sprinter ţinut pe ringul de box. A alergat în permanenţă, încercând să fugă de rivalul său, mai ales după ce a văzut că cele aproximativ 3 lovituri ale sale (cam atât a reuşit în cele 12 runde), nu au reuşit să-l pună la podea pe Pacquiao.

Strategia a fost una extrem de simplă, pentru american, dacă nu poţi să-ţi răpui adversarul (mult mai bun/ pe toate planurile), fugi – fugi dă-i cu coatele, încearcă să nu te mai pună pe corzi şi să-ţi arunce pumni în cap, chiar dacă ai tu  cea mai bună defensivă.

Aşa cum era de aşteptat (cel punţin aşa au spus loosseri de la PRO-TV), trebuia să câştige Mayweder, pentru că a părut mai proaspăt pe final şi pentru că PACQUIAO NU A REUŞIT SĂ AIBĂ ACELE SERII DE LOVITURI CU CARE ERAM OBIŞNUIŢI. Serios!!!!! Dacă nu reuşesc să arunc 66 de pumni pe repriză, aşa cum a făcut-o până acum filipinezul, merit să pierd meciul???

Ei bine – aşa s-a întâmplat cu Meciul Secolului – Un Bullshit. Unul a încercat să ducă o luptă în ring, iar celălalt a dus una în media – cu mult bling-bling, în care a dus în extaz cocalarii şi piţipoancele din întreaga lume – mai ales prin excentricităţile sale, prin cheltuielile cu nemiluita pe tot felul de nimicuri.

Am avut în această dimineaţă un meci -  cică de box – între doi indivizi total opuşi ca stil de viaţă, ca prestanţă în ring – între un sportiv total, cu o conduită ireproşabilă şi un show-man, un circar,  dar care întâmplător sau nu, a reuşit să strângă un număr de victorii şi să rămână neînvins şi după acest Meci al Secolului.

Ca să citez din clasicii în viaţă, foştii copii proşti din curtea şcolii, care-şi luau probabil bătaie şi de la fetiţele cu cinci ani mai mici decât ei – comentatorii sportivi de la PRO-TV, care n-au habar de sport-doar îl comentează – era de aşteptat să câştige show-man-ul, adică Mayweather.

Cum putea rămâne America fără campion la box, când la categoria grea, cea mai apreciată de către publicul american, ei nu mai au niciun campion de ani buni la niciuna dintre versiunile importante? Evident că dacă nu au unul, pot să-l fabrice. Şi asta au şi făcut. L-au adus pe unu în ring, care să reuşească să rămână în picioare după 12 runde şi care să încerce să facă circ cât de cât, pentru a-l putea prelucra şi transforma în campion mondial – ca să mai ia cât de cât din popularitatea lui Klitschko, care i-a lăsat pe americani fără centură importantă în box, la toate versiunile categoriei grea.

Sincer  vă spun că ceea ce s-a întâmplat în această dimineaţă în tentativa asta de meci de box – Meciul Secolului, este dăunător sportului în general şi de acum încolo o să vedem doar sportivi care în loc să practice sportul pe care se laudă că-l practică, o să înceapă să facă un circ de prost gust pentru a putea căştiga titlul suprem.

Cu alte cuvinte, în loc să avem un meci de box, o să avem un număr de circ, între doi moimuţoi puşi în ring care o să-şi ofere probabil bezele şi panseluţe, o să vină îmbrăcaţi în ştrasuri sclipitoare ca să ia ochii privitorilor dezamăgiţi, care aşteptau pumni şi o încleştare între doi sportivi, dar care acum primesc un spectacol de prost gust în care primează bling-bling-ul şi înjurăturile dinaintea meciului.

O să închei cu un mesaj pentru cei care conduc sportul şi pentru agaricii care savurează un astfel de spectacol demn de cocalari şi pitipoance – SPORTUL NU ESTE CIRC, SPORTUL, ÎN SPEŢĂ BOXUL, ESTE MULT MAI MULT DECÂT – UNII CARE-ŞI PUMNI ÎN CAP. Ştiu că unul ca Mayweather vinde mult mai bine, mai ales în America, decât unul ca Pacquiao care stă liniştit în banca lui în viaţa de zi cu zi, nu se afişază cu zeci de maimuţe siliconate, nu înjură – ba chiar zâmbeşte, nu aruncă cu banii pe toate rahaturi; dar dacă vreţi să aveţi un campion la box – oferiţi unul adevărat, că altfel veţi avea doar un circar cu titlul de campion mondial la box, dar care este o ruşine pentru sportul asta, d’asta boxul nu mai are atâţia fanii ca în anii lui Kasus Klay şi toţi s-au dus către UFC, MMA sau K1, pentru că pugiliştii au fost transformaţi din sportivi în circari.

Pentru cei care au impresia că sunt partinitor şi că sunt subiectiv când fac astfel de afirmaţii ca cele de mai sus, îi rog să asculte reacţia publicului când a fost declarat căştigător Mayweather, într-o sală în care erau mai mulţi susţinători ai lui, decât cei ai filipinezului – publicul care este consumator de spectacole sportive, mai ales al sporturilor de contact ştie să aprecieze un spectacol sportiv şi taxează circarii şi mătrăşelile.