De câteva ori până acum am avut ocazia de a vă
prezenta lucrările unor artiști locali, mai mult sau mai puțin amatori, dar,
cel mai important – foarte pasionați de ceea ce fac.
Pe majoritatea îi caracterizează modestia și sincer
cred că așa ar trebui să și fie, nu ai cum să fii un artist, să poți crea ceva
în acest domeniu, dacă nu ești puțin țăcănit – în ideea că de foarte multe ori
ai o percepție și o viziune asupra vieții pe care doar tu le înțelegi, iar
ceilalți te consideră puțin… Oricum ar fi, eu în general îi apreciez pe artiști
pentru faptul că reușesc să se dedice unui domeniu din pură pasiune, nu
neapărat pentru a face bani – deși, fie vorba între noi, nu poți trăi din nimic, fără finanțe.
De cele mai multe ori artiștii mai scot din când în
când la vânzare unele din operele lor, nu pentru a se umple de bani, ci pentru
a vedea cât de apreciați sunt cu adevărat de către public, mergând pe
considerentul: dacă într-adevăr te place sau doar îți cântă în strună să spună
ceea ce cred, dacă le place pot da câțiva lei pentru un exponat, dacă nu… ori nu-și permit, ori nu sunt interesați.
Vedeam,
în cele câteva ieșiri ale mele din țară, baruri în care tinerii artiști/debutanți
își începeau cariera. Nu, nu mă refer la cariera legată de aburii alcoolului,
ci la cea de artist. Până la urmă și ei trebuie să își expună și să prezinte
publicului larg realizările lor, pentru ca aceștia să le transmită un feedback,
pentru că orice artist are nevoie de recunoștință.
Pentru că în general spațiile în care un pictor,
sculptor sau un artizan în mixed-media-scrapbooking își pot expune realizările
sunt limitate, foarte costisitoare și de cele mai multe ori este aproape
imposibil să aduci vizitatori, mai ales când ești la început de carieră
artistică, mulți dintre ei apelează la patronii de baruri și/sau restaurante. În
speță, este vorba despre o relație simbiotică, adică artistul are nevoie de
spațiu pe care îl poate oferi un bar, patronul are nevoie de diversitate pentru
a atrage clienții, trebuie să înfrumusețeze localul și să ofere ceva nou,
inedit care de cele mai multe ori costă enorm.
Din această simbioză poate câștiga și clientul, care
poate admira printre gurile de cafea un tablou de ceea ce se cheamă mai nou –
mixed-media scrapbooking. Este un termen ciudat, nou în limbajul nostru, dar
care în Occident a început de multă vreme să prindă contur și să fie din ce în
ce mai apreciat. Sincer sa fiu nu vreau să divulg prea mult din ceea ce
înseamnă acest mod de a crea, pe lângă cele câteva fotografii cu anumite opere
de acest fel. Pentru cei care vor să afle ce înseamnă și cu ce se mănâncă mixed-media- scrapbooking, sunt invitați la unul dintre barurile noi din Craiova – 12 (Doișpe)
unde este o astfel de expoziție.
La expoziție se regăsesc operele a trei artiști care
combină, cu succes aș spune eu, mai multe tehnici din domeniul artelor plastice,
iar, dacă vă plac anumite creații, le puteți lua acasă să vă îmbogățiți
colecția personală – bineînțeles, contra unei sume modice J
