Discutam acum câteva zile cu un prieten care a aflat
că în Republica Moldova există un calendar de sărbători dedicate vinului. După cum
știți, frații de peste Prut sunt experți în vinuri de calitate. Dar acum nu voi
vorbi despre vinurile lor, ci despre ale noastre, care din punctul meu de
vedere sunt printre cele mai bune din lume. Citisem un articol acum câteva
săptămâni care punea România în top 13 mari producători de vin la nivelmondial. Poate acest loc nu vă spune multe, dar trebuie să luăm în calcul și
faptul că după 1990, România a pierdut ha. întregi de viță de vie, oamenii
abandonându-le. A fost o perioadă dificilă pentru agricultura românească per
ansamblu, dar în ultimii ani pare să se producă un reviriment în sectorul
agricol și mai ales în cel viticol. În ultimii ani suprafața viticolă a țării a
crescut simțitor, putem doar să ne uităm în magazine și să observăm cum crește
numărul de mărci românești din acest domeniu.
Și cum România are o tradiție milenară în domeniul
vinului mi se pare oarecum nefiresc ca tocmai la noi să nu existe nicio
sărbătoare dedicată acestei licori a zeilor, așa cum era considerată în
mitologie. Din discuțiile avute cu cei pe care-i cunosc și care sunt mari
amatori de vin, am decis să venim fiecare cu cel puțin o propunere în ceea ce
privește Sărbătoarea Vinului. Nu dorim să existe o singură zi a vinului, pentru
că ar fi foarte dificil să găsim una și mai ales să reușim să onorăm și să degustăm varietatea mare de astfel
de produse. Având în vedere circumstanțele, am hotărât să construim un calendar
de astfel de sărbători care să ne aducă laolaltă în fața unui pahar de vin, la
o socializare și la dezbateri aprinse pe te miri ce subiecte – pentru că,
nu-i așa, vinul este un pretext de sărbătoare continuă.
Nu trebuie să uităm că, așa cum zicea o vorbă din
bătrâni – într-un pahar cu vin se regăsește
mai multă gândire și filosofie decât în toate cărțile lumii.
Putem face o scurtă incursiune în istorie și în artă
și să ne gândim la toți marii filosofi ai lumii și la marii artiști, cu toții
au fost pasionați de vin – asta dacă nu apelau la opiu pentru a putea crea. Dar
cum noi nu ne mai gândim la această substanță obținută din maci, fiind ilegală,
ne putem relaxa și socializa în fața unui pahar de vin și poate, cine știe,
putem să ajungem mari gânditori ai României sau ai lumii, nu putem ști de unde
sare iepurele și ce mare analist sau inventator poate zace în noi fără să-i
oferim posibilitatea de evadare.
Și pentru că tot vorbeam de o zi a vinului, iar
majoritatea s-ar gândi probabil la o zi a recoltei strugurilor sau a cepului
dat butoaielor, am decis să vin cu o variantă mai atipică, sper.
Cred că o zi de
24 ianuarie pentru celebrarea vinului – Negru de Drăgășani ar fi excelentă. În primul
rând este vinul acesta este preferatul meu din gama celor de la VinArte și din
câte știu, este soiul de vin românesc cu rădăcinile cele mai adânci în istoria
milenară a vinului de pe aceste meleaguri. Data nu este întâmplătoare, este
ziua în care s-a făcut primul pas pentru reîntregirea neamului românesc –
unirea celor două principate române, Moldova și Țara Românească în 1859. Vinul ales
de mine este unul foarte asemănător descrierilor antice ale vinurilor dacice – viguroase, pline de tanin, iar singurele
persoane care îl pot bea sunt cei de pe aceste meleaguri.
Evident că acum vinurile nu mai sunt chiar atât de
dure, ci mai soft, mai delicate puțin, dar încă mai putem găsi ceva care le
semene celor din vechime. Negru de Drăgășani, vinul propus de mine pentru a fi
celebrat se îmbină excelent cu un aliment foarte drag românilor, mai ales în
perioadele de iarnă cumplit de geroasă – slănina sau slănina afumată, alături
de brânzeturi autentice și eventual un pic de ceapă.
