Degustare de Vinuri cu Crama Vinarte la Restaurantul 12

 

Vineri, la restaurantul 12 Doișpe, Asociația Bloggerilor Olteni a organizat cea de-a 60-a degustare de vinuri, un eveniment remarcabil care a pus în valoare vinurile de la Crama Vinarte și brânzeturile Delaco. Atmosfera elegantă și selectă a restaurantului a oferit cadrul perfect pentru o seară de răsfăț culinar și vinicol, în care participanții au avut ocazia să descopere combinații inedite de arome și gusturi.

Vinurile au fost prezentate de Iustin Urucu, oenologul cramei, iar brânzeturile de Daniel Botea, absolvent de master Expertizare Viti-Vinicola si degustător autorizat de brânzeturi.

Perechile de vin și brânză au fost:

1. Avenue Feteasca Regala + Aperifrais Ile de France,

Degustarea a început cu un vin alb, fresh, din gama Avenue. Avenue Fetească Regală este un vin proaspăt, perfect pentru a fi savurat pe o terasă, provenind din Sâmburești. Acesta a fost asociat cu Aperifrais Ile de France, un aperitiv franțuzesc rafinat care a completat armonios aromele delicate ale vinului.

1. Nedeea Alb (

   Fetească Albă, Fetească Regală și Tămâioasă Românească) + Havarti Castello,

Următorul pe listă a fost Nedeea Alb, un asamblaj de trei soiuri autohtone românești, provenind de la Stârmina. Numele "Nedeea" evocă sărbătoarea porților deschise din Mehedinți. Acest vin mai amplu și bogat a fost echilibrat de textura cremoasă a brânzei Havarti Castello, creând o experiență gustativă deosebită.

2. Tămâioasă Roză

A urmat Tămâioasa Roză, un vin demidulce roze, creat din plantația înființată în 2020. Acest vin fructat și aromatic a oferit o pauză dulce și revigorantă în cursul degustării

3. Castel Bolovanu Novac + Emmentaler Delaco

Castel Bolovanu Novac, un vin roșu din soiul Novac, a fost următorul pe listă. Aceasta este o încrucișare între Saperavi (un soi georgian) și Negru Vârtos (un soi vechi românesc). Vinul, cu o structură echilibrată și tanini subtili, a fost servit la o temperatură mai scăzută, de 14 grade, pentru a-i evidenția prospețimea. A fost acompaniat de Emmentaler Delaco, o brânză maturată care i-a subliniat perfect aromele.

4. Desert MagiQ + Gorgonzola Delaco D'Exceptie.

Finalul degustării a fost marcat de Desert MagiQ, un vin obținut din struguri infestați cu Botrytis cinerea, un mucegai nobil. Acest vin dulce, cu 200 g de zahăr rezidual și alcool de 13%, este rezultatul unui proces de vinificație tradițional, învechit 60 de luni în butoaie de salcâm. Pentru a obține acest vin, se sacrifică 90% din plantație, iar strugurii sunt recoltați selectiv. se recoltează în fiecare zi părțile din ciorchine care au ajuns la un nivel de recoltare optim. Procesul de recoltare durează o lună și are loc în a doua parte a lunii noiembrie. Aromele sale complexe de gutuie, miere, tei și salcâm au fost completate perfect de Gorgonzola Delaco D'Exceptie, o brânză cu mucegai albastru, creând o simfonie de gusturi pentru încheierea serii.

Dintre toate combinațiile degustate, cea care mi-a lăsat cea maiputernică impresie a fost asocierea dintre Castel Bolovanu Novac și Emmentaler Delaco.  + Emmentaler Delaco 

Vinul Castel Bolovanu Novac se remarcă printr-o structură echilibrată, cu tanini subtili și o aciditate bine integrată. Aromele sale complexe includ note de fructe negre, cum ar fi coacăzele și murele, combinate cu nuanțe de condimente și o ușoară influență de stejar datorită maturării în butoaie. Emmentaler Delaco este o brânză maturată, cunoscută pentru textura sa fermă și găurile mari caracteristice. Această brânză are un gust ușor dulceag și o aromă delicată de nuci, fiind un partener ideal pentru vinurile roșii cu corp mediu și arome fructate. Brânza Emmentaler a subliniat perfect aromele fructate și condimentele subtile ale vinului, în timp ce textura sa fermă a creat un contrast plăcut cu taninii moi ai vinului.

Pe lângă vinurile rafinate și brânzeturile delicioase, evenimentul a inclus și apa plată Dolce Vita,  care a fost esențială pentru a curăța palatul între degustările diferitelor vinuri.

Degustarea de vinuri cu Crama Vinarte, organizată de Asociația Bloggerilor Olteni la restaurantul 12, a fost un eveniment de neuitat, o adevărată sărbătoare a simțurilor.

Participanții au avut ocazia să se bucure de combinații rafinate de vinuri și brânzeturi, să descopere poveștile din spatele fiecărui vin și să aprecieze efortul depus pentru a aduce în fața lor produse de o calitate excepțională. Această experiență unică a consolidat aprecierea pentru vinurile românești și pentru arta vinificației, lăsându-i pe toți cei prezenți cu dorința de a participa la viitoarele evenimente organizate de Asociația Bloggerilor Olteni.

24 IANUARIE - ZIUA VINULUI

Discutam acum câteva zile cu un prieten care a aflat că în Republica Moldova există un calendar de sărbători dedicate vinului. După cum știți, frații de peste Prut sunt experți în vinuri de calitate. Dar acum nu voi vorbi despre vinurile lor, ci despre ale noastre, care din punctul meu de vedere sunt printre cele mai bune din lume. Citisem un articol acum câteva săptămâni care punea România în top 13 mari producători de vin la nivelmondial. Poate acest loc nu vă spune multe, dar trebuie să luăm în calcul și faptul că după 1990, România a pierdut ha. întregi de viță de vie, oamenii abandonându-le. A fost o perioadă dificilă pentru agricultura românească per ansamblu, dar în ultimii ani pare să se producă un reviriment în sectorul agricol și mai ales în cel viticol. În ultimii ani suprafața viticolă a țării a crescut simțitor, putem doar să ne uităm în magazine și să observăm cum crește numărul de mărci românești din acest domeniu.

Și cum România are o tradiție milenară în domeniul vinului mi se pare oarecum nefiresc ca tocmai la noi să nu existe nicio sărbătoare dedicată acestei licori a zeilor, așa cum era considerată în mitologie. Din discuțiile avute cu cei pe care-i cunosc și care sunt mari amatori de vin, am decis să venim fiecare cu cel puțin o propunere în ceea ce privește Sărbătoarea Vinului. Nu dorim să existe o singură zi a vinului, pentru că ar fi foarte dificil să găsim una și mai ales să reușim  să onorăm și să degustăm varietatea mare de astfel de produse. Având în vedere circumstanțele, am hotărât să construim un calendar de astfel de sărbători care să ne aducă laolaltă în fața unui pahar de vin, la o socializare și la dezbateri aprinse pe te miri ce subiecte – pentru că, nu-i așa, vinul este un pretext de sărbătoare continuă.

Nu trebuie să uităm că, așa cum zicea o vorbă din bătrâni – într-un pahar cu vin se regăsește mai multă gândire și filosofie decât în toate cărțile lumii.

Putem face o scurtă incursiune în istorie și în artă și să ne gândim la toți marii filosofi ai lumii și la marii artiști, cu toții au fost pasionați de vin – asta dacă nu apelau la opiu pentru a putea crea. Dar cum noi nu ne mai gândim la această substanță obținută din maci, fiind ilegală, ne putem relaxa și socializa în fața unui pahar de vin și poate, cine știe, putem să ajungem mari gânditori ai României sau ai lumii, nu putem ști de unde sare iepurele și ce mare analist sau inventator poate zace în noi fără să-i oferim posibilitatea de evadare.

Și pentru că tot vorbeam de o zi a vinului, iar majoritatea s-ar gândi probabil la o zi a recoltei strugurilor sau a cepului dat butoaielor, am decis să vin cu o variantă mai atipică, sper.

 Cred că o zi de 24 ianuarie pentru celebrarea vinului – Negru de Drăgășani ar fi excelentă. În primul rând este vinul acesta este preferatul meu din gama celor de la VinArte și din câte știu, este soiul de vin românesc cu rădăcinile cele mai adânci în istoria milenară a vinului de pe aceste meleaguri. Data nu este întâmplătoare, este ziua în care s-a făcut primul pas pentru reîntregirea neamului românesc – unirea celor două principate române, Moldova și Țara Românească în 1859. Vinul ales de mine este unul foarte asemănător descrierilor antice ale vinurilor dacice – viguroase, pline de tanin, iar singurele persoane care îl pot bea sunt cei de pe aceste meleaguri.

Evident că acum vinurile nu mai sunt chiar atât de dure, ci mai soft, mai delicate puțin, dar încă mai putem găsi ceva care le semene celor din vechime. Negru de Drăgășani, vinul propus de mine pentru a fi celebrat se îmbină excelent cu un aliment foarte drag românilor, mai ales în perioadele de iarnă cumplit de geroasă – slănina sau slănina afumată, alături de brânzeturi autentice și eventual un pic de ceapă.

VINUL ȘI BRÂNZA în combinație perfectă

Săptămâna trecută am participat la un eveniment destul de interesant și pe gustul meu, care a oferit participanților și prin intermediul blogger-ilor și al cititorilor, informații de bază despre domeniul culinar, mai ales despre modul în care se pot combina gusturile și aromele din alimente.

De data aceasta a fost vorba despre două dintre cele mai vechi și apreciate elemente de gastronomie din Europa și chiar din lume – brânzeturile și vinurile. Nu știu ce părere aveți voi, dar eu le ador pe ambele, ele reușind să se combine foarte ușor și ideal, oferindu-i oricărui mofturos (și nu numai), un delicios festin sau un deliciu total ce te îmbie și te răsfață, oferindu-ți în același timp și o lecție de chimie – da, m-ați auzit bine, de chimie – în care vezi cum se pot combina grăsimile și precipitații de calciu din brânzeturi cu taninii și aromele fructate ale vinurilor de calitate

Și cum orice astfel de eveniment trebuie să aibă și niște inițiați cu experiență care să ne împărtășească din cunoștințele lor, așa am avut și noi, și nu pe oricine, ci chiar pe unii dintre personalitățile din aceste domenii – în domeniul enologiei (știința aia care se ocupă cu studiul vinului), i-am avut invitați pe Costel Cainamisir (Național Sales Manager VinArte), Iustin Urucu enologul de la VinArte și pe președintele Federației Somelierilor din România -  Laurențiu Achim..

Despre somelieri aveam o părere destul de ciudată aș spune, sunt genul acela de oameni care atunci când stau la masă cu tine, la un pahar de vin bineînțeles, și îți vorbesc, te apucă dorul de băut vin, dar nu oricum, ci cu măsură; vinul se degustă nu se bea de sete, se combină cu mâncărurile, nu cu fast-food-urile. Ei bine și de această dată mi s-au confirmat bănuielile. Am ascultat cu mare interes toate povestioarele spuse de către domnul Achim, încercând în același timp să savurez licorile oferite de către cei de la VinArte și degustând brânzeturile celor de la Delaco – prezentate de Alin Sintimbrean.

Combinațiile au fost multiple și fantastice, fiind aproape cu neputință să-ți găsești una preferată, altfel decât cu eforturi și încăpățânarea de a reuși să faci un clasament decis la mustață. Personal, prefer vinurile roșii-negre cu mult tanin și care să se regăsească în categoria vinurilor seci sau demiseci. Dar de data aceasta a fost greu să mă decid care sunt cele mai bune vinuri. Când ai de ales dintr-o gamă largă de produse, puse la dispoziție de către cei de la VinArte – din gama Terasele Danubiene, treaba este una foarte dificilă. La fel au stat lucrurile și în cazul brânzeturilor Delaco. Am început cu degustarea unui sortiment de Mozzarela Fresca combinat cu Sauvignon Blanc și am trecut  mai apoi la Emmentaler cu Tămâioasă Românească și alte câteva combinații bestiale de vinuri și brânzeturi.

Perechea ideală am considerat-o, după multe analize și cercetări (în urma unor interviuri fulger cu Achim și Iustin), cea dintre brânza Grana Padano și Negru de Drăgășani (care venea din zona dunăreană a Mehedințiului J ). Un alt sortiment de vin pe care vi-l recomand fără rezerve este Merlot – Terasele Danubiene.

Deși am încercat foarte multe sortimente de vinuri din gama Terasele Danubiene nu l-am încercat pe cel considerat vedeta celor de la VinArte, un sortiment nobil ce apare în condiții speciale – Sirena Dunării. Vinul se poate obține doar din strugurii afectați de un soi de mucegai nobil, ce sunt culeși cu forfecuța – bob cu bob, în mai multe tranșe de pe același ciorchine. Mucegaiul este favorizat de condiții meteorologice speciale ce apar la cicluri de 12 ani. Vinul în sine este recomandat doar cunoscătorilor și se găsește doar în magazinele specializate.

La final am decis să facem un legământ că ne vom revedea cu fiecare ocazie, iar ca semn al acestei înțelegeri am stabilit să păstrăm câte o sticlă/două dintr-un anume sortiment pe care să ne semnăm și să o avem in grijă trei ani, după care ne stabilim o întâlnire de filosofie la un pahar de vin – într-o sticlă de vin se regăsește mai multă filosofie decât în toate cărțile scrise până acum.