Astăzi am asistat
la trecerea într-o nouă etapă, am trecut de la una în care degringolada şi
nepăsarea erau notele dominante ale mediului românesc, în toate structurile
sale, la nivelul următor, dar care ne obligă să sărim peste nişte paşi.
Fără să ardem
anumite etape nu vom putea să „uimim lumea”
aşa cum a afirmat şi noul preşedinte al României, în discursul său de
investitură. Acest discurs, al lui Klaus Werner Johannis, este din multe puncte
de vedere cel mai bun discurs al unei persoane care ocupă o funcţie importantă
în stat. Este unul revoluţionar, pentru că pune punctul pe „i”, fixând
câetva obiective ale proiectului de ţară, pe termen lung, care vor duce România
în rândul ţărilor civilizate şi puternice ale lumii.
Nu mă joc cu
vorbele, când afirm că ţara asta poate ajunge între elitele mondiale, nu de una singură, ci alături de Uniunea
Europeană, sprijinită de alianţele strategice cu USA şi NATO. Doar o Românie
puternică în Uniunea Europeană, poate realiza un astfel de obiectiv. Dacă vom
trăi doar cu gândul că nu putem face nimic şi aşteptăm de fiecare dată de la
alţii soluţia, fără ca noi să facem ceva, dacă aşteptăm ca alţii să ne scoată
la lumină, ca alţii să muncească şi să ne tragă şi pe noi după ei, nu vom face
altceva decât să fim în urma altora.
Aş putea spune că
România are datoria şi obligaţia să devină puternică, pentru a putea realiza
într-un final ceea ce caută de secole – unirea tuturor românilor şi construirea
unei naţiuni puternice – iar contextul actual este unul extrem de favorabil
realizării şi împlinirii acestui vis ancestral, pentru care înaintaşii noştrii
şi-au dat viaţa.
Ar fi greşit să
credem că acest neam îşi va putea realiza visul fără muncă, fără sacrificii şi
fără luptă, numai că, mai afirm încă odată, contextul ne este extrem de
favorabil şi dacă nu plecăm imediat pe acest drum, s-ar putea ca să trebuiască
să mai aşteptăm alte câteva secole pentru a mai întâlni un altul. Şi nu ne
putem permite acest lucru.
Poate aveţi
impresia că mă hazardez în declaraţii şi că euforia va dispare odată cu
trecerea timpului şi că în scurt timp voi revenii la starea dinaintea
alegerilor.
Ei bine, nu o să
fie aşa şi cred cu tărie ceea ce afirm – este pentru prima dată când un şef al
statului ridică câteva probleme şi le transformă în obiective pe termen lung
ale întregii naţiuni:
Ξ reîntregirea
neamului
Ξ
transformarea României în putere economică
Ξ
stabilitatea şi predictibilitatea pe termen lung ale României
Ξ
întărirea parteneriatelor strategice.
Aceste patru puncte
enumerate mai sus, sunt doar câteva din cele propuse de către noul preşedinte Klaus
Werner Johannis, reprezentând cele mai importante obiective pe care această
ţară le are după mai mult de un secol, fiind poate depăşite doar de obţinerea
independenţei şi crearea unei indentităţi naţionale unanim acceptate de către
toţi românii.
O să trec pe scurt
de ce cred eu că punctele enumerate mai sus reprezintă cele mai importante
obiective ale României pe termen lung, poate din întreaga sa istorie:
Ξ reîntregirea
neamului – este un obiectiv multi-secular, la care românii doar au visat
până acum şi care nu a putut fi realizat decât secvenţial în întreaga noastră
istorie. Nu cred că există un român adevărat cre să poată susţine că acesta nu
este un obiectiv şi o obligaţie, care trebuie atins/ă indiferent de sacrificii –
aşa că nu voi insista mai mult asupra lui.
Ξ transformarea
României în putere economică – o ţară puternică economic este caracterizată
de un grad ridicat al calităţii vieţii cetăţenilor – şi până la urmă nu astă
scopul fiecăruia dintre noi???
Ξ stabilitatea şi
predictibilitatea pe termen lung ale României şi întărirea parteneriatelor strategice – sunt esenţiale şi complementare,
pentru realizarea primelor două. Fără aceste din urmă Reintregirea neamului şi
România putere economică, ar rămâne doar vise utopice ale noastre.
Cine crede că poţi
realiza ceva de unul singur se înşală amarnic, fără să intri într-o alianţă şi
fără să ai parteneri cu care împarţi aceleaşi valori nu vei putea realiza
absolut nimic notabil, ci vei reuşi doar să îţi creezi duşmani cu care va
trebui să te lupţi, fie că este vorba de un război propriu-zis sau unul
economic/strategic.
De ce afirm că
România beneficiază de un context favorabil? Păi simplu:
Ξ România se află
în cea mai puternică uniune politico-economică din lume şi care reprezită cel
mai puternic proiect de această factură din istoria omenirii
Ξ
are ca aliat strategic cel mai puternic stat din lume
Ξ
se află în cea mai puternică alianţă militară din istorie – NATO
La acestea am mai
putea adăuga şi faptul că Republica Moldova a luat o opţiune serioasă
pro-europeană, atingerea obiectivelor de mai sus nu va mai reprezenta un
deziderat, ci un ţel real, realizabil şi
obligatoriu. Unirea cu fraţii de peste Prut nu trebuie privită neapărat ca una
de genul celor realizate în secolele trecute, ci se va putea îndeplinii în
contextul Uniunii Europene.
Dar pentru ca
aceste obiective să poată fi atinse, mai trebuie adăugat un aspect: factorul
politic şi societatea trebuie să creadă în această posibilitate şi să lupte
împreună pentru acest lucru. Până acum unul dintre factorii decizionali la
nivel politic a afirmat deschis acest lucru – este vorba despre noul preşedinte
al României, iar din partea societăţii nu cred că vor apărea frânări în cursa
de atingere a acestor obiective. Ne trebuie în schimb multă răbdare şi forţă de
muncă.
Pentru ca un popor să fie puternic are nevoie de lideri
puternici, care să fie capabili să mobilizeze masele pentru a lupta pentru
scopuri şi idealuri comune.
Până atunci: Felicitări noului preşedinte al României,
domnul Klaus Werner Johannis! Iar noi – la treabă! J
