Deşi în ultimii 24
de ani una dintre marile probleme ale României este legată de lipsa locurilor
de muncă, există totuşi câteva oraşe care au reuşit să rezolve aceste probleme.
Exceptând Bucureştiul, care are o dinamică aparte în ceea ce priveşte atât
resursa umană, dar şi posibilităţile de angajare, în ţară mai există şi câteva
oraşe mici şi mijlocii care au început să se dezmorţească din punct de vedere
economic în ultimii ani.
Este vorba despre 4
oraşe de provincie, ai căror edili s-au implicat activ în atragerea de
investitori care să dezvolte o serie de afaceri în zonele respective şi astfel
să sporească numărul locurilor de muncă.
Voi face o scurtă
trecere în revistă a acestora:
-
Un
prim astfel de oraş este Otopeniul. Ce-i
drept, acesta beneficiază şi de proximitatea Bucureştiului şi de faptul că
deţine cel mai mare aeroport din ţară. Acest orăşel de doar 12000 de locuritori
are unul dintre cele mai mari bugete locale din ţară, roportat la dimensiunea
sa. Acest lucru este deosebit de important, mai ales dacă specificăm şi faptul
că aproximativ 97% din acest buget provine din încasările de la nivel local.
-
Un
al doilea oraş este Mioveniul. Acesta
este considerat oraşul cu cele mai mari şanse de angajare ale locuitorilor săi.
În localitate se regăsesc o serie de fabrici de maşini şi componente ale
acestora, care angajază cea mai mare parte a locuitorilor. Deşi în urmă cu doar
câţiva ani oraşul a fost afectat de încetarea periodică a lucrului, cauzată de
scăderea cererii de produse la export pe timpul crizei economice de la nivel
global, începe acum să-şi revină treptat, dar sigur.
-
Sebeşul este
un alt exemplu de succes. Aici au început să apară o serie de investitori
străini, în urmă cu 10-12 ani, care au deschis fabrici de componente şi
auxiliare auto. Aceste fabrici au creat un număr foarte mare de noi locuri de
muncă atât în oraş, cât şi in împrejurimi, dezvoltând astfel o zonă importantă
a judeţului Alba.
-
Ultimul
oraş de pe listă este Lugojul. Şi aici
investitorii străini au deschis o serie de fabrici care au făcut ca numărul
şomerilor să scadă vertiginos, atrăgând o mare parte a forţei de muncă.
Putem spune că
totuşi aceste exemple nu sunt edificatoare şi că ele reprezintă mai degrabă
excepţia. Sunt de părere că acolo unde s-a vrut să se facă treabă şi să se
rezolve problema şomajului, acest lucru s-a rezolvat. Cu alte cuvinte, ne
trebuie mai multă voinţă şi implicare pentru a putea face mai mult, atât pentru
noi cât şi pentru societatea în care trăim. Dacă nu există o implicare socială
activă, care să-i determine pe decidenţi să ia masurile adecvate nu o să reusim
să rezolvăm o problemă acută a României – economia.
Mai multe găsiţi
aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu