ANAF-ul își face în sfârșit treaba

Dacă doriți să asistați la un spectacol grotesc, o poveste horror adevărată vă sugerez să urmăriți zilele astea cazul evacuării sediilor trustului Intact, deținut de clanul Voiculescu – un fost securist îmbogățit peste noapte și care se jură că nu cunoaște nimic despre banii fostului dictator Nicolae Ceaușescu, deși a fost în grupul restrâns de oameni care se ocupau direct de conturile fostei securități și ale Ceaușeștilor.

Deși există o decizie definitivă și irevocabilă de mai bine de un an și jumătate, ANAF – instituția statului, însărcinată cu recuperarea prejudiciilor din cazurile de corupție (printre alte activități face și asta), nu a făcut mai nimic în acest timp. De ce? Poate că frâiele erau în altă parte, poate că acum chiar au început să se schimbe lucrurile – în bine din câte se văd.

Am putea pune firesc întrebarea – de ce nu s-au mutat cei de la Intact timp de 1 an și jumătate în alt sediu? Pentru că le-a convenit așa, nu au plătit chirie în tot acest timp (pentru că statul nu avea cum să încaseze chirie pe aceste spații) și mai ales pentru că fostul Premier le-a promis că atâta timp cât va conduce el Guvernul, ANAF–ul nu va interveni. Și așa s-a și întâmplat până acum, când a venit altă conducere și paradigmele s-au schimbat, statul acum pare înclinat să încerce să recupereze ceva din cele peste 300 milioane de euro prejudicii din dosarele de corupție instrumentate de DNA și care au primit decizii definitive și irevocabile.

Ne plângem de ani de zile că hoții rămân cu banii pe care i-au furat, chiar dacă uneori mai fac și câte un an sau doi de pușcărie, iar acum când statul începe să recupereze ceva din prejudicii mulți cetățeni și TOȚI PARLAMENTARII încep să plângă soarta Antenelor și a DREPTULUI DE LIBERTATEA PRESEI.

Pare paradoxal nu? Sau poate nu, era de așteptat să se întâmple astfel având în vedere că mulți dintre cei din politica actuală – PSD, PNL, UNPR, ALDE și ceva partide microscopice sunt în cârdășie cu oamenii clanului Voiculescu și apără interesele acestora și mai puțin pe cele ale românilor.

Dacă vorbim despre libertatea presei nu trebuie să facem referire de Antene, pentru că acolo nu poate fi vorba despre respectarea vreunui drept constituțional, decât ale celor care le sunt favorabile. Principiul – interesul poartă fesul, pare să fie singurul respectat (deși pare cam simpatic, comparându-ne la meschinăriile lor).

Oricum sper să nu fie ultimul demers al ANAF-ului de recuperare a banilor furați și că va continua și cu alte evacuări. AMIN!

ASBO - PETRECEREA DE 4 ANI

Am tot vorbit în nenumărate postări despre întâlnirile bloggosferei craiovene și tot felul de proiecte în care internauții olteni sunt implicați, ei bine sâmbătă s-au împlinit 4 ani de existența a grupului informal constituit din pasionații de online din Cetatea Băniei. Recent a fost constituită și o asociație din membrii vechi ai bloggosferei, dar și nou veniți care au aderat rapid la principiile noastre, dar mai ales la proiectele inițiate până acum.

Și cum orice aniversare este un pretext pentru o petrecere, așa am făcut și noi, că de, nu ne puteam lăsa mai prejos. Petrecerea a avut loc la restaurantul REX, mai exact în crama acestuia. Și cum am precizat în mai multe rânduri, bloggerii olteni sunt pasionați în primul rând de activitățile din offline, pe care  le prezintă apoi în online, așa am făcut și de data aceasta – am arătat că ne place viața și știm să și petrecem.

Chiar dacă aveam bateriile puțin spre limită (cele biologice nu ale laptop-ului sau telefonului cu wi-fi ), nu am putut să mă țin prea mult deoparte de ringul de dans, cei drept puțin șchiop, după o partidă de fotbal în sală care s-a lăsat cu ceva lovituri.

Oricum am lua-o trebuie să menționăm încă odată că internauții olteni încing spiritele și ringurile de dans, nu doar cablurile de internet.

LA MULȚI ANI ASBO!

EUROPA SEASON - SĂPTĂMÂNA LUXEMBURGHEZĂ

Încă o săptămână culturală la care am luat parte s-a terminat. După cum știți în ultimii doi ani în Craiova s-a investit destul de mult în cultură, iar acum încep să se vadă și rezultatele. În prezent se desfășoară unul dintre cele mai complexe festivaluri de muzică clasică de pe continentul nostru – Europa Season. Săptămâna aceasta la Filarmonica Oltenia a fost rândul Luxemburgului să ne arate ce știu și ce pot și în domeniul muzicii adevărate. Și nu a fost deloc mai prejos reprezentația celor doi artiști ce au ținut ștacheta la nivelul foarte ridicat al predecesorilor din săptămânile anterioare. Atât Carlos Jans – dirijorul, cât și tânărul violonist Constantin Riccardi au reușit să ne mențină atenți timp de două ore (cel puțin pentru mine este mare lucru, având în vedere că am fost extrem de obosit după 2 săptămâni intense de lucru, fără week-end-uri). Pot spune că după concert mi-am reîncărcat bateriile pentru următoarele zile și acum având în vedere că este duminică și mă aflu după 12 ore de lucru încă mai am suficientă energie pentru acest articol. Cei interesați trebuie să știe că săptămâna aceasta este rândulLituaniei să ne încânte cu un program special.

Totuși trebuie să amintesc de faptul că săptămâna aceasta, la o altă instituție de cultură din Craiova – Opera Română Craiova, a avut loc avanpremiera și premiera spectacolului Simon Boccanegra. 

SIMON BOCCANEGRA

Săptămâna culturală la Craiova a început în forță cu avanpremiera spectacolului Simon Boccanegra de G. Verdi.

Opera prezintă o situație de acum câteva secole din Italia în care apar o serie de evenimente care mai de care mai interesant – de la comploturi pentru funcția de Doge, până la asasinate, trădări și bine-nțeles nelipsitele povești de dragoste.

Pe lângă premiera spectacolului, evenimentul în sine a adus ceva inedit pentru subsemnatul – să urmăresc opera pusă în scenă de la balonul 2. Imaginea de ansamblu a fost interesantă și venea la pachet și cu un avantaj – nu trebuia să extrem de atent să nu te foiești prea des pentru că ai risca să-i deranjezi pe ceilalți.

Așa cum era de așteptat, în sală au fost prezente și marile oficialități ale orașului care au gustat din plin din intrigile și jocurile de culise ale piesei. Sper totuși să nu le dea idei prea multe și să ne trezim cu astfel de jocuri pentru putere puse în practică.

LEGEA DEFĂIMĂRII PUBLICE SAU LEGEA PUMNULUI ÎN GURĂ ÎN DEZBATERE LA PARLAMENT

Astăzi tovarășii deputați dezbat Legea Pumnului în Gură, așa cum este mai nou numită inițiativa celor de la PSD în frunte cu Tovarășul Șef și cu Senatoarea Foamei. E ca și cum am încerca să revenim la perioada de început a comunismului în România când Partidul controla absolut totul – de la publicații la câtă mâncare trebuie să avem în frigidere. Ca s-o spunem pe a dreaptă – e ca și cum am recunoaște oficial că suntem retardați și suntem incapabili de a ne coordona viața și vine Partidul să ne ajute să supraviețuim. Numai că acest Partid este unul de plagiatori, escroci și imbecili care acum dorește liniște, să  nu-i mai deranjăm cu invectivele noastre la adresa lor, pentru că se simt jigniți. De parcă noi nu simțim același lucru când ne fură și ne umilesc în fiecare zi prin aroganța de a ne rânji în nas după ce ne pun să stăm la cozi să plătim taxe interminabile.

De ce trebuie să folosesc mănuși atunci când vorbesc despre X sau Y că este corupt, imbecil sau hoț? Nu acesta este rostul presei, nu acesta este scopul pentru care mai scriem pe site-uri, blogg-uri, nu vrem să fim informați, nu vrem să ne spunem măcar părerile – bune sau absurde, dar care sunt creațiile minților noastre? Rostul exprimării libere este de a oferi o supapă tensiunilor sociale, frustrărilor  fiecărui individ SAU PUR ȘI SIMPLU DREPTUL LUI CONSTITUȚIONAL DE A AVEA O OPINIE ȘI DE A O FACE PUBLICĂ.

Se pare că au trecut degeaba 26 de ani de libertate, dacă ajungem acum să avem astfel de legi.

Inițiatorilor acestei legi nu le pasă de reacțiile cetățenilor de rând, pentru că legea aceasta nu le afectează electoratul lor – compus din analfabeți, asistați social și oameni care în general sunt de acord cu nemunca și primitul unor remunerații lunare din munca altora. Electoratul lor habar n-are de Facebook, Tweeter sau rețele de socializare în mediul online, nu cunosc ce este acela un site de știri și cel mai probabil nu cunosc nicio limba străină – nici măcar rusa. Este normal pe de o parte ca această adunătură de escroci, politruci și imbecili (mă refer la întreaga clasă politică), să voteze astfel de legi pentru a putea Pune Pumnul în Gură tuturor celor care au o opinie, care au deschis o carte (și nu se află în pachetul de 52) și care vor să-și facă publice gândul și opiniile.

Nu de puține ori am spus despre PSD că este moștenitorul moral și de drept al Partidului Comunist dinainte de 1989 și de data aceasta își arată direct gândirea strategică. Problema principală este că și reprezentanți ai altor partide vor vota astfel de legi, nu din convingere, ci în ideea că nu vor mai putea fi acuzați public că fură sau că sunt implicați în tot felul de afaceri care mai de care mai dubioase.

LegeaPumnului în Gură inițiată de Liviu Dragnea nu vine întâmplător, ci într-un context special. În ultimii ani, mai multe state din zonă au adoptat legi care cenzurează presa și opiniile care nu sunt în concordanță cu șefii din Parlament și/sau Guvern – putem da câteva exemple: Ungaria, Belarus, Ucraina, Federația Rusă. Acum este rândul României să aibă o asemenea lege care cenzurează tot ce nu este în conformitate cu dorințele minților luminate din politică.

Personal cred că această lege nu vine din senin și că este un prim pas în legarea populației și tăierea tuturor mijloacelor de reacție a cetățenilor la abuzurile conducătorilor.

Pentru cei care vor să-și exprime punctele de vedere și să protesteze împotriva acestor legi abuzive (cât nu încă este interzis acest lucru), ni se pot alătura în Piața Prefecturii (la o plimbare) începând cu orele 19:00.

EUROPA SEASON - DANEMARCA

Săptămâna trecută am avut parte de unul dintre cele mai reușite concerte la Filarmonica Oltenia. A fost rândul Danemarcei să ne încânte prin reprezentantele sale Maria Badstue – dirijor și Andrea Pellegrini mezzosoprană. Evenimentul a avut și o premieră (pentru mine cel puțin), fiind primul eveniment de acest fel în care o femeie de culoare a fost în prim-plan și nu a făcut-o deloc rău, ba chiar pot spune că a întrecut mulți omologi mult mai bine cotați. Ca o părere personală o pot clasa cu ușurință în top 5 cei mai buni dirijori, la concertele cărora am fost spectator. Tot la capitolul plus-uri aș putea să trec și faptul că a părut să fie extrem de implicată emoțional pe tot parcursul spectacolului.

O reprezentare pe măsură a fost dată și de către mezzosoprana Andrea Pellegrini care a reușit să ne mențină extrem de concentrați pe interpretarea ei - „Kindertotenlieder” de Gustav Mahler.

Una peste alta putem spune că a fost un spectacol de milioane. Se pare că prestațiile artiștilor precedenți au ridicat ștacheta la un nivel foarte înalt, iar următorii doresc să o depășească și să impună un standard din ce în ce mai înalt, asigurând astfel premisele unor spectacole de neuitat în cadrul festivalului Europa Season – PROBABLY THE MOST COMPLEX SEASON IN EUROPE.

Pentru a putea fi singuri că nu ratați nici un concert puteți consulta din timp site-ul oficial pentru a vedea ce concerte urmează; săptămâna aceasta este rândul Luxemburg-ului să ne încânte.

Europa season- Portugalia și ritmurile iberice

          Săptămâna aceasta, în continuarea ritualului prin care diferitele țări ale Europei își etalează maeștrii acordurilor clasice și contemporane, a fost rândul Portugaliei să își pună în valoare specificul pe scena Filarmonicii Oltenia. Desigur, acest lucru s-a întâmplat prin câțiva reprezentanți, un dirijor și un solist, acompaniați de orchestra noastră. În condițiile în care, de la o săptămână la alta, muzicienii filarmonicii din Craiova, au de exersat și interpretat noi și noi partituri, în funcție de dorințele invitaților, cred că acest lucru spune ceva despre nivelul lor de experiență, talentul și adaptabilitatea lor.

            Dirijorul Rui Pinheiro, care a colaborat cu toate orchestrele majore ale țării sale și solistul la clarinet Carlos Piçarra Alves, de la Orchestra Simfonică Porto Casa da Música, la rândul său deținătorul unui palmares impresionant și a numeroase premii la nivel internațional ( inclusiv Competiția Aurelian Octav Popa din Romania pe care a câștigat-o ), nu s-au menajat câtuși de puțin nici pe ei și nici orchestra noastră nu a avut tocmai o misiune facilă. Selecția lor a cuprins două compoziții portugheze , dintre care a doua, cea a lui Mário Laginha s-a axat pe jazz contemporan, iar a doua jumătate a programului a fost dedicată simfoniei a X-a in Mi minor a lui Șostakovici, compoziție solicitantă al cărei grad de dificultate a fost apreciat de publicul cunoscător.

            Următoarea pe scena Craiovei săptămâna aceasta va fi Danemarca, așa că sper că v-am stimulat apetitul pentru muzică de calitate suficient încât sa nu ratați ocazia de a asculta și altceva decât ceea ce propune curentul zilei ;)