marți, 30 decembrie 2014

Banc cu nord-coreeni

Au apărut întreprinzători care dau seri de calculator, cam cum erau la noi serile de video. Se adună tinerii și se uită la calculator. Dacă e curent, îl și pornesc.
(sursa)

Ce facem când vine iarna? - Aşteptâm...

Şi pentru că tot a venit iarna, a apărut şi prima ninsoare mai serioasă, ce-i drept abia după o lună. Prima ninsoare a scos la iveală şi prostia omenască şi nesimţirea – care merg mână în mână.
Cred că am văzut cu toţii, cel puţin la Tv, deşi sunt convins că şi în realitate, situaţii de genul: drumuri blocate, patinoare în faţa blocurilor sau pe lângă gardurile caselor, cretini care pleacă cu maşinile la drum, deşi nu era musai şi mai pleacă şi neechipaţi, că vorba aia – de ce să fiu doar prost, dacă nu mă vede nimeni?
Nu ştiu câţi dintre voi aţi ieşit cu o lopată să daţi zapada din faţa casei/blocului, nu doar de pe maşinile personale şi nu ştiu câţi dintre voi nu aţi dat vina pe alţii pentru că vă rupeţi gâtul când ieşiţi din scara blocului după doar doi paşi. Ei bine, că tot vorbeam în articole precedente despre bunsimţ, normal ar fi ca fiecare dintre noi, dacă nu suntem cu deficienţe majore, să ieşim să ne dăm singuri zăpada şi să ne creăm o potecă.
Sincer să fiu, ieri a trebuit să fac câteva drumuri şi am observat că în dreptul celor mai multe blocuri, zăpada bătotorită începuse deja să se transforme în gheaţă, asta înseamnă că acolo nu stăteau decât putori, ca să nu folosim termeni mai duri. Păi cum poţi să nu fi numit altfel, dacă stai în casă la Tv, să fi spălat pe creieri continuu, iar în dreptul casei tale îşi rup oamenii gâtul.
Ce-i drept am văzut şi oameni care au iesit să facă potecă prin zăpadă, dar nu erau dintre cei tineri, ci mai degrabă ajunşi la vârsta pensionării. Asta denotă un singur lucru: mai avem mult până să fim cu adevărat un popor de oameni civilizaţi. Vorbeam cu nişte rude plecate în Canada, care-mi spuneau că acolo dacă trec reprezentanţi ai primăriei şi văd că nu ţi-ai luat zăpada din faţa casei, primeşti amendă şi încă una de câteva sute de dolari. Asta înseamnă civilizaţie, fiecare individ să-şi facă singur treaba, nu să stea să îi înjure pe alţii. Abia după ce ai făcut ceea ce ţine de tine, poţi pretinde şi ca alţii să-şi facă  datoria.
La noi se întâmplă un fenomen straniu: oamenii preferă să-şi rupă oasele când cad pe gheaţă, decât să dea la lopată zăpada din faţa casei. Armata şi instituţiile statului sunt înjurate şi înfierate că nu-şi fac treaba în asfel de situaţii, chiar de către cei care stau doar în case în faţa televizorului. Evident, că şi instituţiile abilitate mai au mult până să devină performante, dar şi noi oamenii de rând suntem la ani lumină de civilizaţie.
Când o să vedem aplicate amenzi drastice pentru cei care pleacă la drum cu maşinile pe drumuri închise circulaţiei şi mai sunt şi neechipaţi corespunzător, iar cei care nu-şi mişcă fundurile din faţa Tv-ului să dea o mână de ajutor sau să-şi facă singuri datoria, poate o să fim şi noi mulţumiţi de ceea ce vedem în jur, până atunci o să ne uităm cu jin la canadieni, suedezi sau japonezi că ei se descurcă fără probleme chiar şi în cele mai cumplite ierni.


În ziua când o să înţelegem că schimbarea pleacă în primul rând de la noi, iar reacţiile o să fie în consecinţă, poate o să ne meargă ceva mai bine.

Scrapbooking

Dacă ai un kinder cu ceva veleităţi creative sau dacă iti place să te joci cu hârtia şi să creezi propriile felicitări, dacă decorezi cam tot ce-ţi pică in mână şi ai o mulţime de fotografii pe care ai vrea să le valorifici într-un mod creativ, Casa Cultura Traian Demetrescu are atelierul perfect pentru tine. 
Aici veţi învăţa să creaţi cele mai frumoase şi originale felicitări, decoraţiuni, pagini de album personalizate şi calendare scrapbook. La final, veţi participa la un concurs de creaţie şi veţi fi premiaţi.

Cost: 15 lei / kit
Când: 15 ianuarie - 11 iunie 2015
Locuri disponibile: 20
Vârstă recomandată: minim 7 ani

Înscrierile se fac la e-mail info@mvcreative.eu, tradem@tradem.ro sau la numerele de telefon 0754-489046 si 0351-413 369.

luni, 29 decembrie 2014

Banc de sărbători

Recomandări pentru cei care se cântăresc după sărbători:
1) Ai văzut rezultatul, ai urlat, ai început să plângi… 
2) Acum șterge lacrimile, calmează-te și urcă și cu al doilea picior.


Sarbatori fericite tuturor!

joi, 25 decembrie 2014

Bancul de joi - cu supliment

- Ce-i negru și fuge cu un sac în spate?
- Poate fi Moș Crăciun după ce a ieșit din horn, dar poliția vă sfătuiește totuși să trageți, preventiv, niște focuri de armă la picioare.

Moş Crăciun a venit în România cu sacul gol, pentru că românii vor respect.

duminică, 21 decembrie 2014

Bancul săptămânii

Cei mai urâţi brazi sunt în Caracal, pentru că acolo după ce se taie bradul se pârleşte

este un banc, ia-l ca atare :)

Un nou început

Astăzi am asistat la trecerea într-o nouă etapă, am trecut de la una în care degringolada şi nepăsarea erau notele dominante ale mediului românesc, în toate structurile sale, la nivelul următor, dar care ne obligă să sărim peste nişte paşi.
Fără să ardem anumite etape nu vom putea să „uimim lumea” aşa cum a afirmat şi noul preşedinte al României, în discursul său de investitură. Acest discurs, al lui Klaus Werner Johannis, este din multe puncte de vedere cel mai bun discurs al unei persoane care ocupă o funcţie importantă în stat. Este unul revoluţionar, pentru că pune punctul pe „i, fixând câetva obiective ale proiectului de ţară, pe termen lung, care vor duce România în rândul ţărilor civilizate şi puternice ale lumii.
Nu mă joc cu vorbele, când afirm că ţara asta poate ajunge între elitele mondiale, nu  de una singură, ci alături de Uniunea Europeană, sprijinită de alianţele strategice cu USA şi NATO. Doar o Românie puternică în Uniunea Europeană, poate realiza un astfel de obiectiv. Dacă vom trăi doar cu gândul că nu putem face nimic şi aşteptăm de fiecare dată de la alţii soluţia, fără ca noi să facem ceva, dacă aşteptăm ca alţii să ne scoată la lumină, ca alţii să muncească şi să ne tragă şi pe noi după ei, nu vom face altceva decât să fim în urma altora.
Aş putea spune că România are datoria şi obligaţia să devină puternică, pentru a putea realiza într-un final ceea ce caută de secole – unirea tuturor românilor şi construirea unei naţiuni puternice – iar contextul actual este unul extrem de favorabil realizării şi împlinirii acestui vis ancestral, pentru care înaintaşii noştrii şi-au dat viaţa.
Ar fi greşit să credem că acest neam îşi va putea realiza visul fără muncă, fără sacrificii şi fără luptă, numai că, mai afirm încă odată, contextul ne este extrem de favorabil şi dacă nu plecăm imediat pe acest drum, s-ar putea ca să trebuiască să mai aşteptăm alte câteva secole pentru a mai întâlni un altul. Şi nu ne putem permite acest lucru.
Poate aveţi impresia că mă hazardez în declaraţii şi că euforia va dispare odată cu trecerea timpului şi că în scurt timp voi revenii la starea dinaintea alegerilor.
Ei bine, nu o să fie aşa şi cred cu tărie ceea ce afirm – este pentru prima dată când un şef al statului ridică câteva probleme şi le transformă în obiective pe termen lung ale întregii naţiuni:
Ξ reîntregirea neamului
Ξ transformarea României în putere economică
Ξ stabilitatea şi predictibilitatea pe termen lung ale României
Ξ întărirea parteneriatelor strategice.
Aceste patru puncte enumerate mai sus, sunt doar câteva din cele propuse de către noul preşedinte Klaus Werner Johannis, reprezentând cele mai importante obiective pe care această ţară le are după mai mult de un secol, fiind poate depăşite doar de obţinerea independenţei şi crearea unei indentităţi naţionale unanim acceptate de către toţi românii.
O să trec pe scurt de ce cred eu că punctele enumerate mai sus reprezintă cele mai importante obiective ale României pe termen lung, poate din întreaga sa istorie:
Ξ reîntregirea neamului – este un obiectiv multi-secular, la care românii doar au visat până acum şi care nu a putut fi realizat decât secvenţial în întreaga noastră istorie. Nu cred că există un român adevărat cre să poată susţine că acesta nu este un obiectiv şi o obligaţie, care trebuie atins/ă indiferent de sacrificii – aşa că nu voi insista mai mult asupra lui.
Ξ transformarea României în putere economică – o ţară puternică economic este caracterizată de un grad ridicat al calităţii vieţii cetăţenilor – şi până la urmă nu astă scopul fiecăruia dintre noi???
Ξ stabilitatea şi predictibilitatea pe termen lung ale României şi întărirea parteneriatelor strategice – sunt esenţiale şi complementare, pentru realizarea primelor două. Fără aceste din urmă Reintregirea neamului şi România putere economică, ar rămâne doar vise utopice ale noastre.
Cine crede că poţi realiza ceva de unul singur se înşală amarnic, fără să intri într-o alianţă şi fără să ai parteneri cu care împarţi aceleaşi valori nu vei putea realiza absolut nimic notabil, ci vei reuşi doar să îţi creezi duşmani cu care va trebui să te lupţi, fie că este vorba de un război propriu-zis sau unul economic/strategic.
De ce afirm că România beneficiază de un context favorabil? Păi simplu:
Ξ România se află în cea mai puternică uniune politico-economică din lume şi care reprezită cel mai puternic proiect de această factură din istoria omenirii
Ξ are ca aliat strategic cel mai puternic stat din lume
Ξ se află în cea mai puternică alianţă militară din istorie – NATO
La acestea am mai putea adăuga şi faptul că Republica Moldova a luat o opţiune serioasă pro-europeană, atingerea obiectivelor de mai sus nu va mai reprezenta un deziderat, ci un  ţel real, realizabil şi obligatoriu. Unirea cu fraţii de peste Prut nu trebuie privită neapărat ca una de genul celor realizate în secolele trecute, ci se va putea îndeplinii în contextul Uniunii Europene.
Dar pentru ca aceste obiective să poată fi atinse, mai trebuie adăugat un aspect: factorul politic şi societatea trebuie să creadă în această posibilitate şi să lupte împreună pentru acest lucru. Până acum unul dintre factorii decizionali la nivel politic a afirmat deschis acest lucru – este vorba despre noul preşedinte al României, iar din partea societăţii nu cred că vor apărea frânări în cursa de atingere a acestor obiective. Ne trebuie în schimb multă răbdare şi forţă de muncă.
Pentru ca un popor să fie puternic are nevoie de lideri puternici, care să fie capabili să mobilizeze masele pentru a lupta pentru scopuri şi idealuri comune.

Până atunci: Felicitări noului preşedinte al României, domnul Klaus Werner Johannis! Iar noi – la treabă! J