ASOCIAȚIA EVOLVE CÂȘTIGĂTOAREA CONCURSULUI HEINEKEN PENTRU COMUNITĂȚI PE JUDEȚUL DOLJ

Recent s-au publicat rezultatele programului HEINEKEN pentru Comunități, iar câștigătorul pentru anul 2016 pentru județul Dolj este Asociația Evolve care alături de AsBO  vor implementa proiectul - Stop abuzului de alcool. 

Proiectul se va desfășura în 7 localități din județul Dolj - Craiova, Breasta, Bucovăț, Malu Mare, Sadova, Cerăt, Lipovu și va cuprinde activități derulate în școli, se va crea o aplicație de mobil ce va permite construirea unei hărți cu locațiile unde se vinde alcool minorilor, la acestea se va adăuga o campanie informativă (online și offline) prin care publicul va fi informat cu privire la riscurile consumului abuziv de alcool. În campania informativă vor fi implicate și personalități din domenii diverse care vor susține cauza.

Mai jos am publicat comunicatul de presă prin care se anunță câștigătorii concursului de proiecte.

HEINEKEN anunță câștigătorii programului HEINEKEN pentru Comunități, ajungând la o investiție totală de peste 1,9 milioane RON

București,1 august 2016 – HEINEKEN anunță câștigătorii ediției 2016 a programului HEINEKEN pentru Comunități, dezvoltat în parteneriat cu Asociația CSR Nest. În acest an aria de implementare a proiectelor s-a extins la nivelul celor patru județe în care HEINEKEN este prezentă cu fabrici: Constanța, Dolj, Harghita și Mureș. Până în prezent, compania HEINEKEN a investit prin programul HEINEKEN pentru Comunități peste 1,9 milioane RON în 40 de proiecte, din care 7 sunt în faza de implementare.

Anul acesta, ONG-uri și instituții publice din cele patru județe au putut înscrie unul sau mai multe proiecte care să răspundă direcției strategice a programului HEINEKEN pentru Comunități stabilită pentru anul 2016, pentru fiecare județ:

§  CONSTANȚA: creșterea gradului educațional în rândul copiilor, tinerilor și adulților prin educație formală și non-formală în privința sănătății și a unui trai sănătos (Educație);

§  DOLJ: creșterea gradului de educație și responsabilizare privind consumul abuziv de alcool în general și restricționarea comercializării băuturilor alcoolice către minori (Sănătate);

§  HARGHITA: dezvoltarea competențelor și abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și adulților din județul Harghita pentru a încuraja spiritul întreprinzător și recunoașterea oportunităților economice în vederea creării unei afaceri (Antreprenoriat);

§  MUREȘ: îmbunătățirea calității vieții, prin dezvoltarea de soluții sau servicii pentru membrii comunității (copii și persoane vârstnice) care răspund nevoilor locale comunitare (Social).

Cele patru direcții strategice au fost identificate împreună cu reprezentanți ai societății civile, autorităților publice locale și mass media în cadrul unor sesiuni de consultări. În urma evaluării de către reprezentanții HEINEKEN pentru Comunități a aplicațiilor depuse au fost desemnați unul sau mai mulți câștigători pentru fiecare județ, care au primit o finanțare cuprinsă între 5.000 RON și 80.000 RON.

„Susținerea comunităților în care ne desfășurăm activitatea este una dintre prioritățile noastre, iar prin programul HEINEKEN pentru Comunități sprijinim acele proiecte care se pliază pe nevoile celor patru comunități. Și în acest an am identificat în fiecare din cele patru județe în care suntem prezenți cu câte o fabrică, proiecte care vor avea un impact pozitiv, investiția totală în programele dedicate comunităților depășind 1,9 milioane RON,” spune Onno Rombouts, Managing Director, HEINEKEN România.

La nivelul celor patru județe, în ediția 2016 a programului HEINEKEN pentru Comunități s-au înscris 40 de proiecte, din care 15 în județul Constanța, 10 în județul Mureș, 8 în județul Harghita și 7 în județul Dolj.

Câștigătorii programului HEINEKEN pentru Comunități, ediția 2016:

§  Județul Constanța: Biblioteca Municipală Medgidia Filiala Nord, cu proiectul: “Consiliere, orientare, responsabilizare prin abordare informativă – CORAI”;

§  Județul Dolj: Asociația Evolve cu proiectul “Stop abuzului de alcool”;

§  Județul Harghita: Asociația VOX IUVENTUTIS cu proiectul “Tușnad HUB – centru de dezvoltare pentru antreprenori sociali”; Asociatia Pro Nicolești Ciuc cu proiectul “Pas cu pas”; Asociatia Elfi cu proiectul“Planta vie din hârtie”;

§  Județul Mureș: Asociația Casa Educației Reghin cu proiectul “Centru pentru Resurse Comunitare Reghin”; Fundația Buckner cu proiectul “Pod între generații”.

„Prin îmbunătățirile pe care le-am adus în acest an programului HEINEKEN pentru Comunități ne-am propus să oferim mai multă flexibilitate aplicanților și câștigătorilor, dându-le posibilitatea de a propune proiecte care vin în întâmpinarea unor probleme punctuale și proiecte care prin mecanismul de desfășurare își pot asigura sustenabilitatea pe termen mediu și lung”, spune Sergiu Sebesi, președintele Asociației CSR Nest.

Despre HEINEKEN pentru Comunități:

Programul HEINEKEN pentru Comunități face parte din Agenda de Sustenabilitate a HEINEKEN, ”Brewing a Better World”, și are ca obiectiv sprijinirea comunităților locale în care compania operează prin investiții în proiecte relevante pentru acestea.

Prin programul de responsabilitate socială HEINEKEN pentru Comunități, compania a investit la nivel național în perioada 2011-2015 peste 1,6 milioane RON în 33 de proiecte care au implicat peste 1.500 de voluntari și au avut mai mult de 440.000 de beneficiari totali (direcți și indirecți). Rolul Asociației CSR Nest în cadrul programului HEINEKEN pentru Comunități este de a asigura implementarea sa eficientă și de a coordona desfășurarea proiectelor câștigătoare din cele patru comunități locale, oferind suport și know-how pe toată durata de implementare a acestora. Pentru mai multe informații despre programul de responsabilitate socială HEINEKEN pentru Comunități, vizitați website-ul dedicat:www.heineken-pentru-comunitati.ro.

WORLD VISION - proiect pilot PÂINE ȘI MÂINE - O NOUĂ ȘANSĂ LA EDUCAȚIE

Vorbeam într-un articol precedent despre inițiativa fundației World Vision de a derula un proiect pilot în 6 localități din Oltenia: Dolj - Palilula, Sărbătoarea, Leordoasa, Salcia și din Vâlcea - Urși și Geamăna.

Inițiativa celor de la World Vision vine ca urmare a apariției unor date statistice extrem de îngrijorătoare cu privire la situația învățământului din România. Unul din opt copii cu vârste școlare din țara noastră se culcă flămând ceea ce afectează grav procesul de educare și instruire a acestora. Abandonul școlar a ajuns la cota 18%, fiind în creștere de la un an la altul și depășește cu mult rata europeană de 11%. Lucrurile sunt și mia grave dacă facem analiza defalcat pe cele două medii, rural și urban, unde copiii de la țară sunt mult mai predispuși la abandon (75% din cazurile de abandon), din cauze multiple – cele mai des întâlnite fiind sărăcia (45% din cazuri), rezultatele slabe la învățătură (37% din cazuri) și faptul că mulți părinți sunt plecați din țară și/sau nu-și permit să le ofere un cadru propice învățării.

În acest cadru și având aceste date fundația World Vision a luat inițiativa de a derula un program pilot – proiectul Pâine și Mâine, în cele 6 localități izolate din județele Vâlcea și Dolj.

Un sprijin important în derularea acestei inițiative a venit și din partea autorităților locale, a Inspectoratelor Școlare din cele două județe, la care s-a adăugat și un sprijin financiar consistent venit din partea Lidl România în valoare de 100.000 euro.

Proiectul presupune acordarea unei mese calde copiilor din ciclu primar, din școlile din aceste localități, plus un sprijin considerabil din partea dascălilor care îi ajută pe copii să-și facă temele, după care derulează activități de stimulare a creativității și a spiritului inovator prin organizarea de mici ateliere de teatru, desen sau pictură.

Organizarea de astfel de activități nu sunt o noutate pentru țările europene, ele intrând în rutina sistemului de învățământ. În România începutului de secol XXI astfel de programe sunt o raritate, o excepție, iar atunci când cineva încearcă să implementeze astfel de proiecte are de întâmpinat un cadru legislativ și birocratic infernale, ca să nu mai punem la socoteală faptul că în multe situații autoritățile nu vor să sprijine din N motive astfel de demersuri. Având în vedere că statul nu alocă sume de bani și nici nu creează astfel de proiecte, putem spune că astfel de inițiative, ca a World Vision în parteneriat cu Lidl România sunt cu atât mai lăudabile.

La evenimentul din 11 mai – Ziua Porților Deschise, am participat și câțiva susținători ai unor astfel de proiecte – din zona ONG-urilor, a bloggosferei sau chiar vedete de televiziune – cum este și Oana Cuzino (ambasadorul World Vision).

WORLD VISION - proiect PÂINE ȘI MÂINE

Miercuri am fost invitat, alături de alți colegi de Bloggosferă, Daniel, Răzvan și Pișcoțel, la două evenimente de prezentare a unui proiect - Pâine și mâine, foarte interesant și pe care l-ași dori replicat în toate școlile din România. Proiectul este inițiativa fundației World Vision în parteneriat cu Lidl România și este implementat în mai multe sate defavorizate din țară, noi fiind prezenți în județul Vâlcea, comuna Stoilești satele Urși și Geamăna.

Grupului format din reprezentanți ai World Vision, Lidl, autoritățile locale și bloggeri li s-au adăugat și prezentatoarea Tv OanaCuzino – cea care a devenit și ambasadorul fundației și care a avut o contribuție importantă în construirea parteneriatului dintre organizația care derulează proiectul și sponsorii privați.

Proiectul în sine prevede organizarea unui after school în localitățile menționate anterior, la care se mai adaugă alte câteva din județul Dolj și o localitate din Neamț. În cadrul acestui program de după școală, cei mici beneficiază de o masă caldă și de susținerea unor profesori îndrumători care îi ajută să-și facă temele și cu care desfăşoară și alte activități recreative menite să-i stimuleze și să dezvolte spiritul inovator și cel de lucru în echipă.

După ce am vizitat cele două școli, din satul Urși și din satul Geamăna, pot spune că proiectul este de real succes și că lucrurile stau mult mai bine decât m-aș fi așteptat și nu pentru că sunt neîncrezător în forțele și în capacitatea World Vision, dar că în experiența mea de lucru cu autoritățile locale din mediul rural am întâmpinat mai multe piedici decât am primit sprijin. Nu s-a întâmplat așa și de această dată, autoritățile implicându-se activ în susținerea acestui proiect (actualul primar fiind un fost colaborator al World Vision România).

După ce am urmărit care sunt activitățile copiilor după programul școlar, i-am lăsat să se așeze cuminți la masă și să-și spună rugăciunea J .

În satul Geamăna copiii ne-au întâmpinat cu un program special ce a reprezentat o surpriză plăcută pentru noi, mai ales să vedem tinerele talente la lucru, într-o piesă de teatru regizată chiar de ei.

După această experiență mi-aș dori să pot derula și eu astfel de proiecte cu asociația pe care o conduc (Asociația Evolve), pentru că sunt și ONG-ist nu doar blogger sau dacă nu vom putea face singuri, sper într-o colaborare viitoare cu World Vision prin care să ne susținem reciproc în derularea unor inițiative de succes.

Drumul nu a fost lipsit de peripeții, fiind nevoiți să mergem minute bune în spatele unui … ceva cu roți.

COPĂCELUL BLOGGOSFERIC A AJUNS ȘI LA CARAULA

Într-o postare din week-end-ul trecut vă prezentam un proiect foarte drag – copăcelul bloggosferic. La finalul articolului lăsasem un mesaj în care îi anunțam pe cei care doresc să pună un copăcel ne pot anunța și noi o să-l livrăm. Toți copăceii rămași au fost solicitați de către cei din comuna Caraula, din județul Dolj.

Dacă noi am plantat pomii în curtea școlii cu ajutorul adulților, cei de la Caraula i-au implicat și pe copii. Și acolo pomii au fost plantați  în zonele limitrofe școlii. Nu au fost foarte mulți pomi pentru o astfel de campanie, dar a fost un început foarte bun pentru prima ediție – 2 comunități, 100 de arbori (din 5 specii diferite), 20 de voluntari implicați.

Încă nu am declarat încheiată campania de plantare de anul acesta, pentru că este posibil să revenim în Craiova, undeva în zona de periferie și/sau la Leamna, aceste locații încă nu au fost bătute în cuie. Dacă se vor mai arăta doritori/voluntari și dacă vom mai găsi zone în care vom putea planta, o vom face cu drag, iar dacă nu, vom continua la anul cu un avânt sporit.

PS: vom reveni de îndată cu pozele de la campania din Caraula, după ce le vom primi de la coordonatorii din comunitate.

ANOMALIILE ROMÂNIEI - CUM STĂ DOLJUL LA NUMĂRUL DE ANGAJAȚI

Faptul că România este un stat al ciudățeniilor o știmcu toții, dar ceea ce nu mulți știu este legat de numărul de șomeri. În rapoartele oficiale șomajul din țara noastră se situează unde între 400.000 și 600.000, în funcție de perioada anului când termină elevii școala sau studenții facultatea sau când mai apar muncile sezoniere – construcții, agricultură. Am putea spune că stăm foarte bine la acest capitol, raportându-ne la UE unde sunt foarte multe state care au șomajul peste 25%.

Rezultatele stau puțin diferit, dacă știm să ne uităm cum trebuie peste cifre și facem un calcul minimal. Dacă adunăm numărul de salariați (de la stat și din mediul privat), cu cel al șomerilor și cel al pensionarilor și elevilor/studenților nu ajungem la numărul de 19,8 milioane de români. Din statisticile publice lipsesc cca. 3,7 milioane de concetățeni, care în analize (care nu se fac întotdeauna publice) sunt trecuți la alte categorii. Aceștia sunt români care ar putea să muncească, dar nu o fac. Din diferite motive, aceștia nu lucrează, iar mulți dintre ei sunt șomeri de lungă durată.

De fapt, statisticile legate de șomajul din România privesc strict acele persoane care sunt în șomaj (primesc indemnizație), nu îi calculează și pe acei români care stau acasă de mult timp (foarte puțini dintre ei lucrează cu adevărat, dar la negru). De ce nu se prezintă niciodată datele în mod realist? Păi simplu; să dăm mai bine în analizele europene, să nu mai ocupă și de această dată ultimul loc în clasamentele care contează cu adevărat. Evident, România are cam odată la doi ani alegeri, iar cei care ne conduc spre propășirea neamului au tot interesul să ne scoată ochii cu excedente bugetare, cu eficiența economică și alte bla bla-uri care ne aburesc continuu. Se pare că sunt încă mulți care iau de bune aceste date și chiar îi proslăvesc pe guvernanți, fără să se gândească la datele prezentate, care de cele mai multe ori sunt false sau (cum se spune în popor) – dau cu virgulă. Nimeni nu se gândește la numărul de salariați (care este totuși prezentat), de numai cca.5 milioane – la un popor de aproximativ 20 de milioane. Se pare că omul de rând nu este capabil să gândească analitic și obiectiv.

Situația este și mai drastică dacă ne uităm pe regiuni – unde Moldova și Oltenia sunt codașele la numărul de angajați.

Dacă luăm în calcul județul Dolj, unde se află capitala de regiune, lucrurile stau astfel: numărul de angajați este de puțin peste 124.500, la o populație de peste 650.000 locuitori. Dintre angajați peste 67% lucrează la stat, adică depind total de actuala guvernare și de banii de la buget, iar dacă luăm în calcul că și dintre cei care lucrează la privat sunt mulți dependenți de contractele cu statul putem trage concluzia că este un județ controlat politic de actuala guvernare.

Dacă analizăm situația după numărul de angajați Doljul stă relativ bine (locul 12 la nivel național). Dar situația se schimbă dacă ne uităm și la numărul de șomeri (indemnizați), unde ocupă locul 1 la nivel național. Și cu toate acestea nimeni nu se manifestă, nimeni nu zice nimic, chiar dacă mergând pe stradă văd cele mai triste fețe de oameni din câte am văzut prin toate locurile din țară prin care am umblat în ultimele 6 luni (și credeți-mă că am văzut mai mult de jumătate).

Vorbeam cu câțiva  prieteni acum o săptămână și îmi ziceau, extrem de satisfăcuți, că sunt mulțumiți de Craiova, că merge pe un drum bun. Vă mărturisesc că sunt cei mai optimiști oameni pe care-i cunosc, dar pentru că nu mă pot abține, le-am arătat câteva dintre aceste date, nu ca să le stric starea de spirit, ci ca să le deschid ochii.

În cazul în care mai sunt oameni care cred că dacă sau refăcut câteva fațade și alei în centrul vechi lucrurile stau bine – vreau să le spun să mai umble puțin și prin alte orașe ale țării, să se ducă prin Transilvania să vadă cum arată acolo satele (nu neapărat orașele), să vadă cum arată comparativ cu Craiova, să caute să vadă câți români muncesc în zona Sibiului, Clujului și chiar a Timișoarei (dacă o luăm mai la vest). În aceste zone există deficit de forță de muncă. Antreprenorii din aceste zone au început să aducă oameni din județe precum Doljul (cunosc personal exemple în acest sens), care să muncească acolo.

Citeam zilele trecute în  presa locală din Cluj, că se caută peste 1000de angajați – iar salariul pleacă de la 500 euro, adică ți se oferă la început de carieră un salariu echivalent cu cel din Dolj după 10-15 ani vechime. O fi bine, o fi rău!? Cine știe, se pare că oamenii din Craiova sunt mulțumiți că li s-a făcut o șușa pă mijlocul orașului, nu contează că nu au bani pentru viața de zi cu zi.