ACTIVITĂȚI BLOGOSLOVITE - bloggeri în offline

Și pentru că vorbeam de faptul că bloggerilor din Craiova le place să petreacă foarte mult timp și în offline, acum am încă o dovadă. În week-end-ul trecut s-a desfășurat o competiție caritabilă – Cupa devolei pe nisip, care își propunea strângerea de fonduri pentru renovarea unei școli din Republica Moldova și astfel să susținem studiul în limba română și în țara vecină/ soră.

La un astfel de eveniment nu putea lipsi AsBO, adică Asociația Bloggerilor Olteni. Participarea noastră a fost destul de spectaculoasă, reușind să ajungem în sferturile de finală ale competiției. Nu este rău, având în vedere că mulți dintre noi (adică toată echipa de volei a bloggerilor) au job-uri sedentare, cu multă muncă de birou și unii sunt trecuți de 40 de ani (vârsta fiind doar biologică, ei fiind mici copii pe interior și sprinteni la exterior). Am avut și tricouri personalizate.

Personal, am ținut cu 2 sau chiar 3 echipe, am și jucat pentru două dintre ele – AsBO și Allons-y – asociația unde lucrez. Cea din urmă – pentru că are mulți pasionați de sport și oameni activi în tot ce înseamnă inițiativă civică, a fost prezentă la start cu două echipe – Allons-y și Eurostar (grupul informal al acesteia). Atât AsBO cât și Eurostar au ajuns în sferturile de finală ale competiției. Eurostar a trecut în optimi de Allons-y, după un meci fratricid.

Având în vedere că a fost o competiție amicală fairplay-ul și voia bună au fost la ele acasă.

           Competiția a fost câștigată de echipa Colegiului Nicolae Titulescu (care are și clase de sportivi – voleibaliști), după ce i-au învins în finală de Noobs (cei care trecuseră în sferturi de echipa bloggerilor).

Pentru a demonstra că bloggerii iubesc și sportul nu doar calculatorul, ne vom întâlni sâmbătă în Parcul Nicolae Romanescu la un cros caritabil. Evenimentul va începe la ora 9:00 din față de la Ciobănașul.  Pentru cei care doresc să participe la cros invitația rămâne deschisă, iar pentru cei mai comozi o invitație la alergatul cu privirea J

ACTIVITĂȚI BLOGOSLOVITE

Vă întrebați de ce nu am mai scris în ultima perioadă pe blog? Ei bine, am fost extrem de prins în activități de muncă (pentru că se pare că bloggerii au și ei job-uri) și în activități bloggoslovite (ca să-l citez pe Daniel), acțiuni care consumă foarte mult timp, dar foarte plăcute.

Ca să spun lucrurilor pe nume – este vorba despre pregătirea Colțului Blogger-ului, care va fi amplasat într-o locație ținută secret până acum publicului larg (deși actuala locație este posibil să fie schimbată), dar cred că va fi o idee trăsnită și nouă pentru România. Tot ce vă pot spune despre ea, e că va beneficia de internet gratuit, va fi în aer liber și va cuprinde și băncuța din poza următoare (la care am lucrat din greu, alături de ceilalți bloggeri – Sanda, Daniel, Mircea și Mirela – deși noi am fost doar cu finisajele, lucrarea îi aparține unui sculptor), după ce în prealabil va fi prezentă la o expoziție în zilele următoare.

Pe lângă astfel de activități, voi participa mâine, sâmbătă 29 august, la Cupa de Volei pe Nisip,  un turneu amical, caritabil ce va fi desfășurat pe durata a două zile (29-30 august), pe terenul amplasat în spatele Sălii Polivalente din Craiova. Sunt înscrise 32 de echipe în competiție. Problema mea este următoarea – cu ce echipă să țin/joc?????? Sunt înscris în concurs cu două echipe, una a bloggerilor si alta a Asociației Allons-y – unde lucrez și sunt manager de proiect. Grea decizie, dar cred că voi juca pentru ambele (măcar câteva mingi de fiecare parte), pentru că oricum suntem pe tablouri separate și nu ne putem întâlni decât în fazele superioare, unde nu cred că voi ajunge cu vreuna dintre ele J deși acum sigur mă vor trag de urechi unii, dar vă voi ține la curent cu evoluția noastră.

Iată și dovada participării noastre în competiția de volei pe nisip:

Bloggers be… bloggin’ at Webstock 2015

Pentru aceia dintre voi care nu au aflat încă, sfara în țară susține că pe 2 octombrie, București (la JW Marriott Grand Hotel), se va desfășura Webstock-ul de anul acesta. Aici sunt așteptați să participe atât neofiți cât și practicanți rutinați, cu ceva mile la bord în domeniul bloggingului și al rețelelor de social media, în cursul unei zile care se anunță căptușită de evenimente. Astfel, în program sunt incluse o serie de conferințe, comune sau la alegere, iar seara se va încheia triumfal cu o gală de premii pentru cele mai inspirate și populare campanii on-line din ultimul an.

Nu îmi este rușine să vă mărturisesc că și eu voi participa la eveniment, în calitate de blogger ambasador, și îi încurajez pe doritori să se înscrie aici , de vreme ce sistemul de selecție, destul de simplu de altfel, presupune solicitarea on-line și gratuită a unei invitații.  Un aspect interesant al evenimentului ține și de posibilitatea participanților și nu numai, de a propune, argumentat, candidatul preferat pentru titulatura de “personalitatea online a anului, premiu oferit cu susținerea Intel, și care urmărește recunoașterea vocilor cu rezonanță din blogosfera românească. Acesta ar fi doar unul dintre premiile pentru o gamă generoasă și variată de categorii, de la Blogging Campaigns la Corporate Blogs sau Best Use of Video in Online, care vor fi desemnate de un juriu special (alcătuit din experți în marketing și persoane din agenții). Înscrierile pentru oricare dintre categorii se pot face până la data de 28 august.

Vă aștept, cu cățeii și purceii voștri online, să ne reunim în număr cât mai mare acolo!

EUROTRIP partea a treia + proiect fotografic

După cum vă povesteam cu puțină vreme în urmă, experiența din Lituania a implicat, pe lângă șansa de a explora un orășel (dar cât se poate de verde și cochet), schimburi interculturale, escapade prin berării locale și, nu mai puțin, întoarcerea mai mult sau mai puțin voită la viața de școlar.  Dacă în primele zile, atât eu cât și colegii mei de “suferință” de diferite naționalități, eram nevoiți să pierdem nopțile ca să terminăm temele pe care le aveam de prezentat a doua zi la curs, pentru proiectul final ni s-a alocat ceva mai mult timp la dispoziție ca să îl “rumegăm”. De altfel, acesta avea subiectul la alegere, dar și miza era ceva mai mare, întrucât fusesem preveniți că urma să facă parte dintr-o expoziție în galeria de artă a orășelului, urmărită cu interes atât de localnici cât și de televiziunea locală. Nu e greu de intuit că, într-un loc ca Birzai, unde nativii ne priveau uneori ca pe niște creaturi zgomotoase și bizare aterizate de pe altă planetă (nu complet nejustificat), expoziția cu pricina constituia probabil marele eveniment cultural al anului :)

Cum bănuiesc ca deja fierbeți de curiozitate, nu am să vă mai țin pe jar și o sa vă dezvălui că proiectul meu final se numea A second chance: even a black hole can reemerge as a star (ceea ce s-ar traduce prin  “A doua șansă: chiar și o gaură neagră poate renaște sub forma unei stele”). A fost gândit ca un soi de micro campanie cu mesaj social, exprimată printr-o succesiune de fotografii, sper eu grăitoare pentru firul poveștii. Provocarea a constat însă în a lucra atât în spatele obiectivului de filmat, ca regizor al scenetelor captate, cât și în fața lui, ca actor, ce-i drept ușor lipsit de experiență, dar cu multă voie bună și plăcere a jocului.

Desigur, am beneficiat și de ceva ajutor pentru implementarea proiectului, pot să spun că am avut alături un mic staff tehnic, de la parteneri de discuții legate de aspectele de redare a conceptului prin imagini, la cameraman iscusit și actori amatori. Ba chiar, pentru a asigura autenticitatea  poveștii am fost răsfățat și cu un machiaj profesional, care presupunea un aspect tineresc de ochi învinețiți și buze livide, ca orice pătimaș connaisseur al licorii lui Bacchus care se respectă (care era un soi de Jagger local al cărui nume este imposibil de pronunțat pentru mine, extrem de aromat). Mai savuros a fost să mă perind prin fața colegilor și a profesorilor  în pregătirea ședinței de shooting, machiat ca un living dead al tomberoanelor și costumat pe măsură, în vreme ce privirile lor confuze trădau semne de întrebare cu privire la echilibrul meu mintal.

Miezul narațiunii vizuale o să vă las să îl descoperiți singuri prin intermediul pozelor, plăcerea interpretării nu ar fi deplină altfel. Menționez doar că, în contextul în care Romania e adesea etichetată ca sora mai mică și mai incompetentă a U.E., iar lupta noastră continuă cu prejudecățile celor din afară pare una de Sisif, cu atât mai mult mi-am dorit să stimulez privitorii să nu se agațe din comoditate de idei prefabricate și să nu uite că, uneori, iepurele sare de unde nu te-aștepți și în sensul bun al cuvântului J

Vă lansez și o provocare – să ghiciți care este metoda de prezentare a acestui proiect!!!

EUROTRIP partea a doua + un video de senzație

Vă vorbeam în articolul precedent despre experiența mea din Lituania, care nu a început tocmai fericit pentru mine, dar care s-a transformat după primele două zile într-una de vis.

În primul rând am avut lângă mine unii dintre cei mai buni prieteni, am cunoscut câteva persoane super cu care am avut de executat câteva teme – da, exact, ca-n școala generală, ceea ce a fost destul de interesant. Uitasem cum este să ai temă pentru a doua zi sau pentru 3 ore. Deși inițial am fost puțin supărat că am de făcut teme, ușor, ușor m-am obișnuit cu ideea și chiar a început să-mi placă, mai ales că au început să-mi placă și rezultatele.

După ce am început cu stângul activitățile, mi-am revenit rapid și am intrat în jocul asta de-a creația și am căutat să-mi pun în practică mai mult ideile și cunoștințele. Rezultatele au fost spectaculoase și m-au uimit – nu credeam că pot să fac  asemenea lucruri într-un domeniu pe care nu-l stăpânesc foarte bine și care până de curând îmi stârnea chiar antipatii. Sunt genul de persoană căreia nu-i place să facă sau să i se facă poze, cel puțin nu multe, nu oricând, nu oricum. Dar de data asta m-am văzut nevoit să fac o excepție și chiar mi-am plăcut. Am fost nevoit, pentru că așa era regula jocului – a cursului, iar de data aceasta a trebuit să joc după cum mi s-a cântat și nu mi-a părut rău deloc.

Am avut de făcut câteva microproiecte pe teme impuse, dar pe care nu o să le expun aici – cu o singură excepție, pe care o să o public în articolul de mâine.

Cel mai bun proiect, din punctul meu de vedere, a fost o parodie, unde talentul și ideile strălucite ale protagoniștilor, din care nu fac parte, dar fost prezent în culise și-au spus cuvântul.

Poate, cu ajutorul vostru, o să-l transformăm în viral. Reușita celor patru protagoniști (din care au făcut parte un leton, o lituaniană, un italian și un român + cameramanul (Eduards Medvedevs din Letonia, care și-a demonstrat calitățile de specialist într-ale tehnologiei foto și video), a fost una demnă de a fi promovată atât pe Facebook, cât și pe Youtube.

Proiectul lor, ca și celelalte a fost cu temă impusă, dar fiecare avea libertatea de a-și folosi imaginația. Părerea sinceră este că acest video este mult mai reușit ca originalul, având în vedere că este o parodie.

Vizionare plăcută!

PS: aștept și părerile voastre în rubrica de comentarii și evident să distribuiți prietenilor atât articolul, cât mai ales video-ul.

EUROTRIP

Pentru a înțelege de ce nu am mai apucat să scriu nimic pe blogg dau un indiciu - EUROTRIP și dacă nici acum nu v-ați prins – este vorba despre o deplasare în Lituania pentru un curs de o săptămână cu tema – promovarea în mediul online, cu precădere folosind Youtube, Facebook, blogg-ul și alte mijloace newmedia.

Și cum partea financiară joacă un rol  foarte important, nu am avut suficienți bani pentru a pleca cu avionul, așa că am optat pentru călătoria cu mașina. Asta înseamnă mai bine de 2000 km, ceea ce mi-a permis să vizitez și câteva orașe din UE.

Evident că nu am plecat singur. O astfel de călătorie se împarte cu prietenii. De data aceasta au fost doar trei, deși mi-aș fi dorit să mai fie cel puțin alți trei.

Revenind la călătorie, pot spune că a fost extrem de obositoare, dar plăcută în același timp. Și pentru că am plecat la drum cu unul dintre cei mai nebuni prieteni, călătoria a fost la început una de anduranță, timp de 19 ore de mers continuu, cu pauze de dezmorțire, pentru mâncat și pentru… admirat peisajul când ne mai rătăceam.

Cele 19 ore au fost doar pentru prima zi de călătorie, pentru că au mai fost câteva ore în cea de a doua, pentru a ajunge la destinație – Birzai/Lituania. Prima oprire pentru relaxare și somn a fost în Varșovia/Polonia, unde am fost cazați într-un hotel de 4 stele, la etajul 18, oferindu-ne o perspectivă asupra întregii capitale.

Orașul este bestial, cu viață de noapte activă și are destule obiective atractive pentru turiști, pe care nu am apucat să le vizitez în totalitate, dar promit că voi face asta cu prima ocazie și evident că voi împărtăși asta și cu voi J  Până la o următoare deplasare vă ofer câteva poze care sper să stârnească curiozitatea de a vizita aceasta superbă capitală europeană. Merită văzute și celelalte țări prin care am trecut – Ungaria, Slovacia, Cehia.

Primul contact cu Lituania nu a fost chiar cel așteptat. În primă fază ne-am rătăcit puțin – GPS-ul a luat-o razna și ne-a băgat pe niște coclauri… semnele de circulație lipseau pe alocuri, era noapte și ca atare orientare zero. Deși trebuia să ajungem până la ora 22:00, am ajuns la 1:30 dimineața, am așteptat câteva minute bune în fața porții – pentru că hotelul unde am fost cazați nu avea recepție pe timpul nopții. Așteptarea a fost pe o temperatură de 12 grade, în condițiile în care am plecat de la 40 grade Celsius, cât erau în România.

Și ca să fie tacâmul complet, următoarea zi a fost în același ton – dar cu consecințe ceva mai dure asupra sănătății. Dar mi-am revenit rapid și m intrat în focul evenimentelor.

Mica povestioară de până acum a fost redată caricatural – excelent – de către o colegă din Spania – Nieves, pe care o regăsiți în fotografia următoare J

   

  PS: în postările viitoare o să vă dezvălui mai multe din experiențele lituaniene și din Eurotrip-ul de întoarcere

SNOOKER-UL UN SPORT AL MINȚII

Pentru cei care nu știați în Craiova există un club de Snooker și nu unul oarecare, ci cel cu cea  mai intensă activitate din România, în acest moment,  așa cum îmi mărturisea, cel care administrează acest club sportiv, Adrian Fundeanu, într-o discuție amicală. Dimensiunea clubului nu este dată numărul impresionant de săli sau de mese de joc, ci de numărul mare de membrii activi și de jucători ocazionali care se li se alătură în diferitele concursuri sau în meciurile de antrenament.

După cum reiese din discuțiile avute cu Managerul clubului, planurile de viitor sunt mărețe – atât în ceea ce privește creșterea numărului de mese de joc, a spațiului, dar și intrarea pe o nouă nișă – atragerea tinerilor și chiar a copiilor de la vârste cât mai fragede, către acest sport nobil. Evident  că acest demers va duce la creșterea semnificativă a numărului de membrii. 
Sunt deja 4 tineri care s-au remarcat în concursurile de duminică,  cum ar fi Ionuț Pară de , 14 ani,  care s-a clasat pe locul al III-lea la ultimele 2 concursuri, Răzvan Slotea de 17 ani actual loc trei în liga secundă, Laurențiu Nicolae 15 ani și Leonard Popa 15 ani.

Cu alte cuvinte, Adi – așa cum îi spun eu, are în plan crearea principalului centru snooker-istic din România în orașul nostru, în Craiova. Dacă nu îl cunoșteam, puteam spune că sunt doar ambiții puerile fără nici un temei, dar văzând și impactul pe care l-a avut crearea clubului și cunoscând totuși un număr foarte mare de pasionați ai acestui sport, deși mulți încă nu au călcat pe la club – NU ÎNCĂ J , pot spune că acest plan este unul cât se poate de realizabil.

Ceea ce s-a întâmplat până acum cu acest club – Free-Ball Craiova, a fost un fel de testare a pieței, să vadă cum reacționează craiovenii și eventual dacă mai este loc de dezvoltare. Și… se pare că este, chiar foarte mult.

Din câte am văzut, fenomenul snooker-istic a luat amploare în România, cu precădere în ultimii ani și de data aceasta se pare că Bănia a prins din urmă celelalte centre din Oradea, Arad sau București. Pentru mai multe detalii puteți urmării pagina de Facebook a clubului, unde vor fi făcute din timp anunțurile pentru diferitele evenimente sau alte noutăți din domeniu.

Pe final o să îl las pe Adi să vă transmită un mesaj:

Se împlinesc curând, doi ani!.. Doi ani de la prima competiție oficiala organizata de clubul nostru (într-o altă locație!). Exact în ziua de 27 septembrie 2015, când se va juca finala Pot-Black, se împlinesc doi ani de când ne-am propus să “punem umărul” în scopul de a realiza ceva pentru snooker-ul craiovean! Dacă în ceea ce privește performantele în Snooker, nu prea avem cu ce sa ne mândrim, încă, pe partea de promovare a acestui sport minunat, zic eu că lucrurile s-au mișcat într-o direcție corectă! Dacă a fost bine sau nu, asta decideți voi!.. Un scurt bilanț: 2013: - 4 Etape de Campionat Local (experimentale) - 1 Open (Paul Hunter, ediția de iarna) - participări la competiții organizate in afara Craiovei 2014: - 5 Etape Campionat Local - 8 Etape Turneu de 6 Bile Roșii - 1 Open (Paul Hunter, ediția de primăvara) - 33 Ediții Pot-Black (1 ediție specială) - participări la competiții organizate în afara Craiovei

Mesajul este totodată și o invitație la o partidă de Snooker, iar dacă încă nu vă lăsați convinși puteți urmării partidele și competițiile și în direct, online – fiind sigurul club de snooker din România care are aceste mijloace de promovare.