sâmbătă, 12 martie 2016

COPĂCELUL BLOGGOSFERIC - inițiativă cetățenească de succes

În sfârșit am reușit să punem în practică un proiect care-și trage seva de mai bine de doi ani – Copăcelul Bloggosferic. Numele proiectului nu-mi aparține, ci este născocirea uneia dintre colegele de bloggosferă – Mirela.
Deși este o inițiativă de care am ținut cu dinții și pe care am dorit-o pusă în practică, abia astăzi am reușit. Motivele pentru care suntem abia la prima ediție sunt multiple, de la lipsa voluntarilor, a materialului săditor până la cea spațiului disponibil. Pare surprinzător că pe această listă apare și lipsa spațiului, dar acest lucru se datorează în primul rând autorităților care nu au catadicsit să ne pună la dispoziție o autorizație care să ne permită să punem copaci în locurile unde au existat cândva și au fost tăiați din N motive.
Într-un oraș plin de betoane și asfalt urât mirositor, în care spațiile verzi lipsesc cu desăvârșire, pare aberant să vezi cum inițiativele unor tineri sau ale unor oameni mai înțelepți decât cei care conduc urbea se lovesc de birocrație. Este incredibil ca într-un oraș din Uniunea Europeană să fie mai ușor să tai un copac decât să-l plantezi. Pentru a tăia un arbore este suficient să dai un telefon la asociația de locatari sau la RADPFL și în cel mult 24 de ore vin și-l rad de pe fața pământului. Dar dacă vrei să ai puțină umbră vara sau pur și simplu dorești să vezi ceva verde în fața blocului atunci când deschizi geamul și să ignori betoanele și blocurile jegoase, nu poți planta nici un copac fără a avea autorizație de la Primărie, iar dacă îndrăznești să suni la instituția care se ocupă cu parcurile craiovene poți aștepta mult și bine – în cel  mai fericit caz o să-ți planteze gazon, petunii și boscheți (nu că asta ar fi neapărat rău, dar cu siguranță nu este suficient).
În fața blocului au fost tăiați aproape toții arborii și pomii, iar locatarii au solicitat în numeroase rânduri, timp de ani de zile să fie plantați alții, în timp ce instituțiile orașului au pus doar niște amărâți de tuia, nici măcar gazonul și/sau petuniile nu au mai fost plantate. Norocul nostru că avem oameni cu inițiativă care au trecut la treabă și fără autorizație de la primărie, iar când au venit cei de la RADPFL și au vrut să scoată ce plantaseră locatarii, aceștia din urmă au făcut scandal și pomii au rămas bine-merci și se dezvoltă frumos.
Acest eveniment mi-a fost exemplu și am zis că e bine să plantăm pomi acolo unde este spațiu și unde ne solicită cetățenii. Așa am și făcut și am onorat cererea conducerii școlii nr 32 din Craiovița Nouă, care solicitaseră timp de cinci ani RADPFL să planteze copaci în curtea școlii. Evident că pomii nu au mai fost plantați niciodată. Nu de către autorități. Angajații au pus bani, au cumpărat și au plantat singuri câțiva pomișori.
Astăzi Asociația Evolve și AsBO au decis să continue inițiativa angajaților școlii și au plantat la rândul lor cca. 40 de copăcei – plopi, salcâmi, frasini și duzi. Ce-i drept pomișorii noștri au fost puțin mai micuți decât cei pe care îi vedeți pe stradă, dar au fost procurați de la o pepinieră și erau folosiți pentru împăduriri extinse.
Oricum ar fi, consider că fiecare cetățean ar trebui să planteze măcar un pom de-a lungul vieții. Eu am ajuns la cota 200 (sau peste, cine mai știe).
Astăzi, în timpul acțiunii noastre am fost apostrofați de către un  cetățean, de la balconul locuinței sale, că punem pomi în curtea școlii, că el nu este de acord cu acest lucru. Ne-a boscorodit niscaiva cuvinte de ocară, pe care le-am ignorat și am mers mai departe.

Dacă aveți în fața blocului sau oriunde altundeva un spațiu pe care doriți să plantați copăcei, lăsați un comentariu în subsolul articolului și o să fiți contactați în privat și echipa noastră o să rezolve această doleanță.


marți, 8 martie 2016

EUROPA SEASON - BULGARIA - concert 2 în 1

Europa Season a ajuns la episodul Bulgaria și n-a fost deloc rău.
A fost unul dintre cele mai dinamice începuturi de concert la care am luat parte. A reușit să ne țină în priză și nu oricum, ci la cote maxime. A fost ceea ce mi-am dorit de foarte mult timp să aud, un concert cu mulți instrumentiști și cu instrumente dintre cele mai ciudate. Nu o-i fi eu specialist de marca în domeniul instrumentelor muzicale, dar măcar memorie vizuală și auditivă am din plin, dar anumite instrumente nu le-am mai văzut/auzit. Și n-a fost deloc rău, ba aș putea spune că a fost ceva special în sensul cel mai pur.
Personal, aș merge oricând la un astfel de concert. A reușit să ne introducă în atmosfera legendelor bulgărești și a misticii Balcanilor, a poveștilor în care femeile se uneau și le făceau farmece bărbaților pentru a le suci mințile. Povestea este mult mai interesantă în realitate decât așa cum o prezint eu aici, în trei cuvinte.
Concertul a fost, așa cum reiese din titlu, 2 în 1. Adică au fost practic două concerte reunite într-unul. Cele două jumătăți ale concertului bulgăresc au fost total distincte, dacă prima parte a fost dedicată legendelor din Balcani, partea a doua a fost compusă din melodii clasice pure.
Un alt element de noutate a fost reprezentat si de solo-ul saxofonist. A fost pentru prima dată când asist la filarmonică la spectacole în care accentul cade pe artistul cu saxofonul – care de altfel este instrumentul meu preferat.
Dacă nu doriți să pierdeți și alte spectacole de excepție ar trebui să consultați programul Europa Season care de acum intră în linie dreaptă și se apropie cu pași repezi spre final.

Săptămâna aceasta este rândul Sloveniei să-și trimită reprezentanții să ne încânte.




luni, 7 martie 2016

GROW-UP - Seminar de scriere de proiecte

Acum când se apropie de final, echipa Grow-Up derulează la foc automat ultimele acțiuni prin care îi instruiesc pe tinerii ONG-iști în ceea ce se numește în termeni de specialitate – dezvoltare organizațională. Asta înseamnă că aplică unul dintre principiile Uniunii Europene – dezvoltare continuă. Exact asta s-a și întâmplat. Tinerii prezenți la seminariile organizate în cadrul proiectului Grow-Up au luat pulsul scrierilor de proiecte. Au învățat care sunt primii pași în scrierea de proiecte pentru a primi finanțare nerambursabilă și pentru a putea pune în practică inițiativele lor.
Un obiectiv urmărit în cadrul acestei acțiuni, de scriere de proiecte, a fost acela de a le arăta tinerilor cum poți transforma o idee într-un proiect de succes.
Pentru a putea pune în practică o dorință de a te implica în rezolvarea unor probleme și de a crea un proiect în care să-i atragi și pe alții ca tine, care sunt ghidați de dorința de implicare, trebuie să urmărești să respecți câțiva pași esențiali:
-        Identificarea problemei
-        Evaluarea resurselor – materiale și umane (pe care le ai și pe cele de care ai nevoie)
-        Identificarea sursei de finanțare
-        Construirea obiectivelor în funcție de: problema identificată, resurse și cererile finanțatorului
-        Scrierea și depunerea proiectului
-        Implementarea proiectului
-        Evaluarea rezultatelor
-        Sustenabilitatea proiectului
Aceștia sunt doar câțiva pași în drumul de transformare a unei idei într-un proiect de succes. Nu o să insistăm aici pe dezvoltarea acestor etape pentru că nu acesta este scopul articolului (ca să folosim termenii din domeniul scrierii de proiecte), ci doream să facem publice astfel de inițiative și să încercăm să-i determinăm pe tineri (de toate vârstele J ) să participe la astfel de evenimente, ori de câte ori au ocazia și să încerce să obțină de fiecare dată maximul de informații în unitatea de timp.
Și cum acumularea de informații nu reprezintă nimic fără utilizarea lor, următorul pas pe care ar trebui să-l facă fiecare dintre noi este acela de a urmări în permanență să fim implicați, conectați și să avem tot timpul dorința de a face mai mult – aceasta fiind unul dintre elementele necesare progresului și dezvoltării.
Trebuie să amintim că proiectul Grow-Up este inițiativa a două asociații de tineri, Allons-y și Evolve și este finanțat prin  granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG înRomania, de către trei state donatoare – Norvegia, Icelanda și Liechtenstein.




vineri, 26 februarie 2016

Târgul de carte Gaudeamus - ROMÂNIA PUZZLE-Ilustrate din rezervația de cleptozauri.

După o pauză bine-meritată de la muncile zilnice (timp în care am fost la colindat pe meleagurile românești, dar asta este altă poveste asupra căreia voi reveni), am reintrat în pâine cu activități blogoslovite, cum ar spune Daniel, cel alături de care am fost prezent la Târgul de Carte Gaudeamus – Craiova. Și cum bloggerii sunt multe în viața de zi cu zi,  având meserii dintre cele mai diverse – sociologi, ingineri, artiști sau medici, nu puteau lipsi si scriitorii sau jurnaliștii dintre noi. Este vorba despre prietenul nostru Mihai Firică – scriitor, jurnalist și om de televiziune, care și-a lansat cea de a treia carte – ROMÂNIA PUZZLE-Ilustrate din rezervația de cleptozauri.  
Cartea este un puzzle (după cum probabil v-ați dat seama din titlu) compus din articole scrise de-a lungul timpului, dar care par desprinse din realitate. Așa cum spunea unul dintre cei care au ținut un discurs în deschiderea evenimentului, autorul pare să aibă un real spirit de anticipație al evenimentelor politice și cotidiene, o calitate din ce în ce mai rară la scriitorii de azi.
Încă nu am apucat să citesc cartea, ci doar să o răsfoiesc, dar o să-mi iau revanșa în week-end, mai ales că nu poate să fie decât o plăcere aceea de a savura o scurtă lectură, sarcastică care să descrie evenimente pe care le-am trăit cu toții.

Cartea cred că încă se mai găsește la rafturile târgului, dacă se arată vreun pasionat.

miercuri, 17 februarie 2016

ANAF-ul își face în sfârșit treaba

Dacă doriți să asistați la un spectacol grotesc, o poveste horror adevărată vă sugerez să urmăriți zilele astea cazul evacuării sediilor trustului Intact, deținut de clanul Voiculescu – un fost securist îmbogățit peste noapte și care se jură că nu cunoaște nimic despre banii fostului dictator Nicolae Ceaușescu, deși a fost în grupul restrâns de oameni care se ocupau direct de conturile fostei securități și ale Ceaușeștilor.
Deși există o decizie definitivă și irevocabilă de mai bine de un an și jumătate, ANAF – instituția statului, însărcinată cu recuperarea prejudiciilor din cazurile de corupție (printre alte activități face și asta), nu a făcut mai nimic în acest timp. De ce? Poate că frâiele erau în altă parte, poate că acum chiar au început să se schimbe lucrurile – în bine din câte se văd.
Am putea pune firesc întrebarea – de ce nu s-au mutat cei de la Intact timp de 1 an și jumătate în alt sediu? Pentru că le-a convenit așa, nu au plătit chirie în tot acest timp (pentru că statul nu avea cum să încaseze chirie pe aceste spații) și mai ales pentru că fostul Premier le-a promis că atâta timp cât va conduce el Guvernul, ANAF–ul nu va interveni. Și așa s-a și întâmplat până acum, când a venit altă conducere și paradigmele s-au schimbat, statul acum pare înclinat să încerce să recupereze ceva din cele peste 300 milioane de euro prejudicii din dosarele de corupție instrumentate de DNA și care au primit decizii definitive și irevocabile.
Ne plângem de ani de zile că hoții rămân cu banii pe care i-au furat, chiar dacă uneori mai fac și câte un an sau doi de pușcărie, iar acum când statul începe să recupereze ceva din prejudicii mulți cetățeni și TOȚI PARLAMENTARII încep să plângă soarta Antenelor și a DREPTULUI DE LIBERTATEA PRESEI.
Pare paradoxal nu? Sau poate nu, era de așteptat să se întâmple astfel având în vedere că mulți dintre cei din politica actuală – PSD, PNL, UNPR, ALDE și ceva partide microscopice sunt în cârdășie cu oamenii clanului Voiculescu și apără interesele acestora și mai puțin pe cele ale românilor.
Dacă vorbim despre libertatea presei nu trebuie să facem referire de Antene, pentru că acolo nu poate fi vorba despre respectarea vreunui drept constituțional, decât ale celor care le sunt favorabile. Principiul – interesul poartă fesul, pare să fie singurul respectat (deși pare cam simpatic, comparându-ne la meschinăriile lor).

Oricum sper să nu fie ultimul demers al ANAF-ului de recuperare a banilor furați și că va continua și cu alte evacuări. AMIN!

luni, 15 februarie 2016

ASBO - PETRECEREA DE 4 ANI

Am tot vorbit în nenumărate postări despre întâlnirile bloggosferei craiovene și tot felul de proiecte în care internauții olteni sunt implicați, ei bine sâmbătă s-au împlinit 4 ani de existența a grupului informal constituit din pasionații de online din Cetatea Băniei. Recent a fost constituită și o asociație din membrii vechi ai bloggosferei, dar și nou veniți care au aderat rapid la principiile noastre, dar mai ales la proiectele inițiate până acum.
Și cum orice aniversare este un pretext pentru o petrecere, așa am făcut și noi, că de, nu ne puteam lăsa mai prejos. Petrecerea a avut loc la restaurantul REX, mai exact în crama acestuia. Și cum am precizat în mai multe rânduri, bloggerii olteni sunt pasionați în primul rând de activitățile din offline, pe care  le prezintă apoi în online, așa am făcut și de data aceasta – am arătat că ne place viața și știm să și petrecem.
Chiar dacă aveam bateriile puțin spre limită (cele biologice nu ale laptop-ului sau telefonului cu wi-fi ), nu am putut să mă țin prea mult deoparte de ringul de dans, cei drept puțin șchiop, după o partidă de fotbal în sală care s-a lăsat cu ceva lovituri.
Oricum am lua-o trebuie să menționăm încă odată că internauții olteni încing spiritele și ringurile de dans, nu doar cablurile de internet.

LA MULȚI ANI ASBO!



duminică, 14 februarie 2016

EUROPA SEASON - SĂPTĂMÂNA LUXEMBURGHEZĂ

Încă o săptămână culturală la care am luat parte s-a terminat. După cum știți în ultimii doi ani în Craiova s-a investit destul de mult în cultură, iar acum încep să se vadă și rezultatele. În prezent se desfășoară unul dintre cele mai complexe festivaluri de muzică clasică de pe continentul nostru – Europa Season. Săptămâna aceasta la Filarmonica Oltenia a fost rândul Luxemburgului să ne arate ce știu și ce pot și în domeniul muzicii adevărate. Și nu a fost deloc mai prejos reprezentația celor doi artiști ce au ținut ștacheta la nivelul foarte ridicat al predecesorilor din săptămânile anterioare. Atât Carlos Jans – dirijorul, cât și tânărul violonist Constantin Riccardi au reușit să ne mențină atenți timp de două ore (cel puțin pentru mine este mare lucru, având în vedere că am fost extrem de obosit după 2 săptămâni intense de lucru, fără week-end-uri). Pot spune că după concert mi-am reîncărcat bateriile pentru următoarele zile și acum având în vedere că este duminică și mă aflu după 12 ore de lucru încă mai am suficientă energie pentru acest articol. Cei interesați trebuie să știe că săptămâna aceasta este rândulLituaniei să ne încânte cu un program special.

Totuși trebuie să amintesc de faptul că săptămâna aceasta, la o altă instituție de cultură din Craiova – Opera Română Craiova, a avut loc avanpremiera și premiera spectacolului Simon Boccanegra.