Ca un făcut, după ce în week-end am anunțat că am fost
implicat într-o campanie de plantare de copaci în cartierul Craiovița Nouă, azi
în același cartier s-a trecut la operațiunea
de fasonare a arborilor de pe domeniul public. Poate pentru unii nu sună
foarte rău acest lucru sau poate pentru alții este dovada clară a faptului că
autoritățile se implică în amenajarea spațiului public.
În realitate lucrurile nu stau deloc așa. În primul
rând, când vorbim despre spațiul verde Craiova stă extrem de rău. Toate orașele
din România au sub media europeană, în privința mp de spațiu verde raportat la numărul de
locuitori.
Deși Primăria raportează anual cheltuieli uriașe în
ceea ce privește costurile spațiilor verzi din oraș, în realitate lucrurile nu
stau deloc bine când ne uităm la creșterea numărului de parcuri și spații
verzi. Craiova a fost dintotdeauna un oraș cu o densitate medie a populației
mult peste majoritatea orașelor din România, cca. 3700loc/kmp. Și ca să fie
treaba treabă, în ultimii ani au început să dispară treptat parcuri/spații verzi
ce reprezentau plămâni naturali ai orașului, devenind cartiere de locuințe sau gropi
de gunoi. Exemple în acest sens avem Parcul Cornițoiu care a fost retrocedat (cine
știe cum) și care astăzi este un cartier rezidențial în formare – s-au
construit vile, o biserică și un supermarket; Parcul Craiovița (zona Bălții Craiovița)
și el retrocedat pe bucăți și transformat în zonă de lux pentru hoteluri,
supermarketuri și o groapă de gunoi unde oamenii aruncă moloz, iar ceea ce a
mai rămas din vechea baltă lăsată a fost lăsat să se transforme în mlaștină. La acestea am mai adăuga și dispariția parcului de lângă Teatrul Național - transformat în parcare subterană.
Dacă la toate acestea mai adăugăm și faptul că Parcul
N. Romanescu era cât pe ce să fie ciuntit de către rechinii imobiliari, dar a
fost salvat de faptul că fostul proprietar N. Romanescu a lăsat parcul prin
testament și a interzis schimbarea destinației sale, ne putem face o imagine
clară asupra modului în care este privită problema spațiului verde în acest
oraș.
Revenind la ceea ce afirmam la începutul articolului
legat de fasonarea arborilor aș putea spune că și ea la rându-i ar reprezenta o
absurditate – având în vedere că nu cu mult timp în urmă s-a făcut același
lucru. În urmă cu 3-4 ani au fost tăiați plopii din zonă, la jumătate, pe motiv
că reprezentau un pericol public, riscând să cadă la un vânt mai puternic. Asta
au pățit câțiva arbori, pentru că majoritatea au fost tăiați definitiv pentru a
construi parcări sau pentru a pune gazon și petunii care costă enorm. Dacă inițial
am înțeles că uneori se mai fac astfel de lucrări, de data aceasta nu am
cum să înțeleg de ce niște pomi care nu
reușiseră să crească foarte mult după ultima tăiere, sunt tăiați să arate ca
pădurile lui Țepeș când îi pedepsea pe turci.
Oare poate cineva să înțeleagă că un oraș cu cca.
300.000 de locuitori are nevoie și de spații verzi, nu doar de parcări, asfalt
și betoane? Spațiu verde nu este doar acel spațiu în care se pun gazon și
petunii care să coste anual cât bugetele unor comune mai mari pe 5 ani.
Recent am fost în câteva țări din Europa și peste tot
în marile orașe existau parcuri mari, dese și cu arbori enormi și fără petunii
schimbate de 20 de ori pe an. Oare nemții, austriecii sau polonezii nu au habar cum se administrează un oraș? Mă cam îndoiesc.
Prin anii 90 exista o melodie care avea niște versuri
care se potrivesc de minune conducătorilor municipalității de astăzi – țăranul de oraș este cel mai prost animal.
Într-adevăr, unul care nu și-a găsit locul în mediul
rural pentru că nu se pricepea la agricultură și la nimic altceva, murea de
foame și, frustrat, a venit la oraș, s-a făcut politician și a devenit conducător
de urbe. Conducător care urăște natura pentru că-i aduce aminte că era prost și
nepriceput. Pentru el natura este doar nămol și wc în fundul curții, de asta nu
suportă parcurile fără alei asfaltate, fără petunii și gazon costisitoare,
urăște porumbeii că fac mizerie. Pentru un astfel de om orașul și civilizația
înseamnă betoane, asfalt și mașini
poluante.
Și din păcate ăștia nu sunt puțini, scriam în articolul precedent despre unul care ne-a înjurat de la balcon când plantam
pomișori în curtea școlii 32 din Craiovița, ei sunt cei care-i votează pe cei
care ne conduc.
În vară sunt alegeri locale, gândește-te ca alegător pe cine pui ștampila. Vei pune pe cineva care îți pune asfalt în grădina din fața
blocului și în parcuri pentru a-și lua șpagă de la firmele de partid sau pe
unul care are viziune și dorește să transforme orașul într-unul european –
prietenos cu mediul?