BLOGGERI ÎN ACTIVITATE

Zilele trecute am reușit să mă întâlnesc cu avocatul pentru a definitiva dosarul pentru înființarea Asociației Bloggerilor Olteni –AsBO. Această organizație are ca scop, după cum probabil bănuiți, dezvoltarea segmentului de new-media din Craiova. Pe lângă numeroasele activități propuse prin intermediul Statutului se regăsește și activitatea de promovare a antreprenorilor locali prin mijloacele de care dispunem. Deși până în prezent nu s-a înființat oficial această organizație, ea practic există de aproximativ un an, dar din motive diverse nu a fost creată oficial până în prezent – cel mai probabil, decizia definitivă de înființare va fi publicată în luna ianuarie.

Revenind la una dintre activitățile mele preferate ale acestei viitoare organizații, cea de promovare a antreprenorilor locali, pot spune că ea a început deja, oficial, prin intermediul viitorilor membri care au fost prezenți la una dintre tipografiile din Craiova. Nu știu dacă este cea mai mare, dar cu siguranță una dintre cele mai mari. Întâmplător sau nu patronul firmei este și el blogger, nu chiar împătimit, dar scrie cu regularitate și abordează teme diverse.

Și ca să nu mai țin în suspans, o să vă dau si numele firmei – ArhiDesign. De ce dorim ca antreprenorii locali să fie cunoscuți și prezentați? Pentru că lumea să știe că în Craiova se mai întâmplă și altceva decât ceea ce este prezentat în media. În oraș se pare că încă mai există și oameni care au curajul să investească, să-și țină afacerile pe plus și nu caută cu orice preț să de-a țepe și să se îmbogățească peste noapte.

Pentru mine a fost o vizită de readucere aminte, în ceea ce privește procesul de fabricație al unor obiecte de hârtie pe care le folosim aproape zilnic, dar despre modul în care sunt făcute aceste obiecte nu prea cunoaștem prea multe. Personal nu mai intrasem într-o astfel de fabrică de când eram în școala primară când mergeam cu clasa prin fabrici pentru a ne arăta cum se fabrică diferite lucruri. Din ce am observat și din ce mi-am adus aminte, se pare că procesul de fabricație nu s-a modificat foarte mult, se face în mare parte cu același tip de aparate și cu o componentă serioasă de muncă manuală – la anumite produse. Faptul că încă mai există astfel de oameni, care doresc să își pună în practică ideile de afaceri, chiar dacă nu par spectaculoase, este un indiciu că orașul Craiova și chiar România încă mai funcționează și are șanse să progreseze dacă acestor antreprenori li se vor adăuga și alții.

UN NECAZ NU VINE NICIODATĂ SINGUR

Cunoaștem cu toții expresia conform căreia un necaz nu vine niciodată singur. Ei bine se pare că nici Craiova nu a scăpat de data aceasta. Este vorba despre două evenimente neplăcute legate de Municipiul Craiova care au avut loc în cursul zilei de 11.12.2015.

De dimineață am aflat că orașul Craiova a fost scos înafara competiției Capitală Culturală Europeană 2021, în finală mergând doar 4 orașe din cele 14 înscrise în competiție. Finalistele sunt: Timișoara, Cluj-Napoca, București și Baia Mare, restul orașelor din concurs, perdante, nu le mai amintim – lumea își va aminti doar de câștigători.

Nu știu cum vor reuși autoritățile locale să dreagă busuiocul, după această usturătoare înfrângere (să nu apuci nici finala), după ce anunțaseră cu surle și trâmbițe că vor câștiga detașat, că nimeni nu ne poate sta în cale etc. Cu astfel de slogane nu poți câștiga o competiție de o astfel de anvergură, dacă ele nu sunt și concretizate și puse în practică prin măsuri prompte și sustenabile. Aroganța și infatuarea i-a costat enorm pe mai marii craioveni, care erau cu nasul pe sus și plini de obrăznicie, cel puțin la capitolul imagine și au stârnit indignare peste tot în țară. Asta am simțit-o pe propria piele când mă ducem oriunde în România (exceptând zona Olteniei) și lumea auzea că vin din acest oraș, reacționa destul de ciudat, până îți dădeau seama că nu îi țin partea Olguței și își dădeau drumul la gură – și nu vreți să știți cum erau bălăcăriți oltenii din pricina ei – din apelative de genul comuniști, asistați social, aroganți, tâmpiți și nesimțiți nu scotea nimeni. Și pentru ce? Doar pentru simplul fapt că suntem reprezentați de o individă care este caracterizată de astfel de apelative, eram băgați cu toții în aceeași oală.

Când celelalte orașe capitale de regiuni evoluau și își atrăgeau investitori pentru a crea locuri de muncă, acest oraș era reprezentat de un om care nu vorbea nicio limbă străină, cerea șpagă la orice, dar nu era nesimțit. Acum l-am schimbat cu o tipă arogantă, proastă, fără viziune, cu suspiciuni de plagiat, rea de gură și nesimțită – care nu a făcut nimic din a corecta greșelile din trecut. În afară de  proiectul Craiova Capitală culturală Europeană 2021 nu a avut nici un proiect major, care să conteze pentru cetățeni – iar această pălărie s-a dovedit a fi prea mare pentru capitala Olteniei.

Cine va deconta acest eșec? Rămâne o întrebare la care vom căuta răspunsul până la mijlocul anului viitor, până atunci sperăm că proiectul de promovare a culturii în acest oraș nu se va încheia odată cu pierderea statutului de oraș candidat. Este singurul lucru bun făcut de actuala administrație, dar care nu a fost făcut suficient de bine. Nu poți face lucruri în domeniul culturii pe repede înainte. Pentru a deveni oraș cultural și mai ales capitală culturală trebui ca cetățenii ei să fie consumatori de cultură, să știe cu ce se mănâncă acest domeniu, trebuie să plătească atunci când se duc la un spectacol – fie el de teatru, film sau eveniment sportiv. Cu o populație săracă nu poți face cultură (sunt cca. 36 000 angajați în Craiova din 264 000 de locuitori – judecați voi această situație).

În plus toate celelalte orașe au tradiție îndelungată în domeniul cultural, au festivaluri de amploare internațională pe toate domeniile – teatru, film, muzică pictură/sculptură – Craiova în afară de Teatrul Național Marin Sorescu (odată la doi ani) și Filarmonica Oltenia nu există proiecte de amploare, iar oamenii nu sunt consumatori de astfel de evenimente.

Trăgând o concluzie – eșecul era de așteptat, cel puțin pentru cei care aveau ochii deschiși și nu se lăsau orbiți de mândria locală. Oricum ar fi sper sincer ca acest oraș să evolueze în domeniul cultural și poate cine știe, cândva cumva o să și câștigăm acest statut – de Capitală Culturală, sub o administrație ceva mai capabilă și mai realistă, dar cu viziune.

Și pentru că la început ziceam de necazul care nu vine niciodată singur – astăzi a mai avut loc un eveniment nefericit – a fost unincendiu de amploare la Târgul Zilnic Municipal (fost Târg Romanești – relocat), care se pare nu avea niciun fel de plan pentru situații de acest fel – având în vedere că apare la scurt timp după Colectiv, se pare că municipalitatea nu a învățat nimic din  acel episod nefast. Sincer vă spun că era de așteptat că acolo să apară un incendiu, dat fiind modul în care era organizat acest târg, totul era claie peste grămadă și se pare că era tolerat așa.

BISERICA - INSTITUȚIE MAFIOTĂ CARE PLÂNGE DUPĂ BANI

Urmăresc pe zi ce trece cum din ce în ce mai mulți postaci, viitori și actuali pupători de moaște (sau ciolane, cum îmi place mie să le spun), încep să atace Guvernul Cioloș că a luat o măsură demnă de notat în istoria noastră – a tăiat banii alocați de la bugetul de stat pentruinstituția cea mai perfidă din România – Biserica. Această instituție care a parazitat în ultimii 25 de ani (în realitate sunt mai mulți, dar cel puțin din acești ani avem dovezi incontestabile și am și trăit momentele), bugetul de stat prin nenumărate amendamente depuse de diverși politruci care din lipsă de idei și ca să-și facă reclamă în fața babelor care-i votau, cereau să se mai facă o biserică, mai dispărea un părculeț de joacă pentru copii pentru ca popii să fie fericiți.

Școlile au fost abandonate de către guvernanții de până acum din lipsă de fonduri, dar pentru construcțiile bisericești se găseau în permanență resurse – și nu mă refer  la construcțiile istorice, de patrimoniu, care aparțin bisericii, că astea au fost lăsate și ele de izbeliște, ci la construcțiile noi, de prost gust, kitsch-oase  puse printre blocuri, în parcuri sau mai nou în rezervațiile naturale. Un popor educat nu este mai puțin credincios ca unul plin de analfabeți, dar este mai curat, lipsit de extremiști și mai puțin manipulat de idei conform cărora ești mai credincios dacă îți ghiorțăie mațele de foame, iar fiu-tu n-are în ce să se încalțe.

În prezent Biserica rulează sume enorme de bani fără să mai plătească vreun leu la buget, așa cum o face orice întreprinzător privat (chiar și evazioniștii mai dau din când în când câte un leu doi impozit). În schimb Biserica organizează permanent ședințe de pupat moaște și strâns bani pentru limuzine și palate. Aroganța mai marilor din această instituție este fără margini, pe lângă faptul că sunt supranumiți – Preafericiți, Sfinți-Părinți, Înalt-preafericiți etc. cu alte cuvinte, noi restul nu suntem fericiți sau nu avem voie să fim astfel și dacă suntem așa, ei trebuie să fie peste noi, să ne umilească cu statutul lor, cu țoalele lor țesute cu aur și cu bogățiile în care se lăfăie.

Deși deține proprietăți imense și are venituri enorme – fiind singurii care au voie să vândă lumânări, icoane, cruci și alte astfel de elemente, Biserica nu a creat locuri de muncă pentru cei nevoiași și nici școli, azile sau centre pentru copiii orfani (cele câteva exemple din țară de acest fel reprezintă mai degrabă excepțiile care confirmă regula și sunt inițiative ale câtorva oameni din sânul instituției care mai au har pentru o astfel de meserie).

În zilele după tragedia de la Colectiv mulți dintre mai marii Bisericii s-au arătat mai mult sau mai puțin fățiș, satisfăcuți de faptul că acei tineri care era la un concert de muzică rock (sataniști așa cum îi numește biserica), au pierit, încercând să ne explice că evenimentul a avut loc din cauza faptului că oamenii nu se mai roagă și nu mai dau bani către ei, așa cum o făceau cu ani în urmă.  Pentru cei care susțin că cei care ascultă muzică rock sunt sataniști le mai spun un lucru – Papa a lansat un album cu muzică rock, iar muzica bisericească și muzica rock au aceeași origine – muzica vracilor, incantațiile vrăjitorilor din preistorie.

Revenind la postacii care încă susțin Biserica – să ai atâta informație, să ai atâta libertate și tu să crezi în continuare că Dumnezeu te iartă dacă dai bani la popi, că  ești mai credincios dacă pupi oase sau alte rămășițe ale unor defuncți, ca unul care ascultă muzică rock și care își dă viața pentru un prieten care rămăsese în urmă în coșmelia incendiată – nu poți fi decât un retard.

Biserica, indiferent care este numele ei, nu are mai nimic cu credința în Dumnezeu, ci îl folosește ca pretext pentru a îmbogăți pe unii, iar fraierii care se închină la icoane și pupă ciolane, în loc să-și trăiască viața, să rămână la nivel de babuini.

În plus, încep să dau crezare spuselor Papei Francisc al II-lea, care spunea că începe să se teamă de preoți și că aceștia ar trebuievaluați psihic și psihiatric.

DE CE AM DECIS DE CE NU O SĂ VOTEZ PNL LA URMĂTOARELE ALEGERI

Mă tot țin de câteva zile să scriu despre un eveniment la care am participat și să vă împărtășesc câteva opinii.

Nu câți dintre voi știu, dar anul următor vor fi alegeri electorale – locale și parlamentare. Fiind în febra alegerilor politicienii încep să apară cât mai des în public, să se arate alături de cetățeni și să demonstreze cât de implicați sunt în problemele societății. Poate mulți dintre voi zic că totuși e bine și așa decât să nu apară și să nu facă nimic. Poate până la un punct aș putea fi de acord cu asta, dar am pretenția ca măcar în puținele dăți când  apar în public, politrucii noștri să ne impresioneze cu ceva, să ne atragă, să ne convingă măcar de faptul că nu sunt retardați. Ei bine, pe mine m-au convins să nu-i votez la următoarele alegeri. Nu știu care a fost intenția lor, dar asta au reușit – mai ales prin aroganța și prostia lor.

O să pun pe scurt întregul eveniment la care am participat, fiind invitat din partea societății civile.

Am primit o invitație de la un amic, aflat în organizarea evenimentului. Deși nu prea am înțeles prea multe detalii atunci când am vorbit cu el (inițial am avut impresia că dorește ajutorul meu, nu neapărat prezența mea acolo), dar m-am lămurit rapid atunci când mi-a fost trimisă și invitația – în format electronic. În fine, i-am promis omului că mă duc și așa am și făcut.

Lăsând faptul că evenimentul era programat la ora 16:00 la Facultatea de Drept și Științe Sociale, din Craiova, iar noi, plebea, am fost rugați în mod expres să venim mai devreme cu cel puțin 15 min, ca să nu ne aștepte oaspeții – mai și tari din politichia românească. Și pentru că am fost băgați în sală la 15:45, evident că politichienii au ajuns la 16:15, că de, cine mai este ca ei.

Pentru început am fost obligați să ascultăm celebrele discursuri goale și sterile, pe care oricum le știam pe de rost din presă. Însă a fost un element al discursului care mi-a atras atenția – tovarășa Co-Președinte al PNL, Alina Gorghiu, a scos pe gură o ceva legat de promovarea femeilor în politică, ca singură alternativă la actuala clasă politică românească – cu o serie de argumente absurde de genul – femeile din Parlament reprezintă doar 11% din total politicieni și că ele merită mai mult, că sunt nedreptățite, că trăim într-o țară cu mentalitate arhaică și că femeile din politica românească sunt cele mai prolifice, având cele mai multe amendamente. La toate aceste bazaconii s-au mai adăugat altele, dar nu o să insist asupra lor. O să mă leg doar de primul aspect la care am făcut referire anterior.

Când mi-a venit rândul să vorbesc – adică să am 30 secunde pentru a enunța o întrebare – firesc m-am legat de aberația de mai devreme. Întrebarea mea a fost: Ați vorbit ceva mai devreme despre reîmprospătarea clasei politice actuale și că vă doriți ca poporul să se simtă reprezentat de către politicieni, care este planul PNL pentru schimbarea clasei politice actuale, înafara legii propuse de dumneavoastră prin care doreați să se impună un plafon de n% femei în Parlament, care sunt criteriile de evaluare a viitorilor politicieni propuși de partidul pe care-l reprezentați? Răspunsul m-a lăsat mască, am aflat că (cel puțin așa a susținut tovarășa Gorghiu), sunt cel mai misogin om din sală, că văd femeile numai la cratiță și că am o mentalitate arhaică și depășită.

Pe lângă faptul că nu mi s-a mai dat dreptul la replică, după ce am fost atacat pe nedrept, dar discursul a continuat în aceeași linie, femeile sunt cele mai tari politicieni, iar noi bărbații suntem superficiali în analiză și în tot ceea ce întreprindem.

Cu un astfel de discurs m-a făcut tovarășa Gorghiu, Co-Președinte al PNL, să nu votez partidul pe care îl reprezintă. Argumentele mele sunt simple:

-        Nu răspunzi unui cetățean al acestei țări cu un atac la persoană, ceea ce Alina Gorghiu a făcut.

-        Nu a răspuns prompt întrebării, care deși puțin mai lungi, era destul de clară. A dat cu trăiască republica! și a dat răspunsuri aberante și ilogice

-        Nu o să votez niciodată politicieni care vin cu pseudo-probleme în discursul public, iar când sunt întrebați de realele probleme încep să bată câmpii și vin cu atacuri la persoană

-        Nu mă consider misogin, deși pot să afirm că mă descurc mai bine în bucătărie ca tovarășa Gorghiu și cu toate acestea nu văd ca rol principal al oricărei femei – bucătăria. Când aud discursuri sexiste, care nu-și au rostul, cel puțin în contextul actual,

-        Consider că actualul Co-președinte al PNL este un model de AȘA NU  pentru politica românească și nu pentru că este femeie, ci pentru că ESTE PROASTĂ.

-        Nu am aflat care sunt criteriile după care se face selecția viitorilor politicieni liberali – bărbați sau femei și astfel nu am nicio garanție că nu înlocuim niște hoți cu niște hoațe sau niște dobitoci cu unii/unele ca doamna Gorghiu

-        Consider că discursuri sexiste atunci când vine vorba despre profesie (fie ea și politică) nu ar trebui să existe într-o societate modernă – omul politic sau omul profesionist nu are sex, este androgin eventual.

GROW-UP - Sesiune de instruire privind scrierea de proiecte I

Vorbeam în câteva postări anterioare despre proiectul Grow Up, în care sunt implicați cetățeni din comunitățile Cerăt, Bârca, Sadova, Lipovu și Malu Mare. Proiectul este finanțat prin intermediul Fondului ONG în România de către guvernele a trei state – Icelanda, Norvegia și Liechtenstein.

În cadrul acestei inițiative derulate de către Asociația Allons-y în parteneriat cu Asociația Evolve, cetățenii din comunitățile vizate sunt încurajați și susținuți să deruleze inițiative similare sau de altă natură, menite să ducă la rezolvarea unor probleme specifice localităților din care provin. Cetățenii sunt informați asupra modului în care ei pot intervenii, atât din inițiativă proprie, cât și cu ajutorul semenilor și chiar al autorităților locale.

Un prim pas important în demersul nostru a fost să-i susținem pe reprezentanții comunităților vizate să înființeze organizații neguvernamentale inter-etnice, la nivelul fiecărei comune. Primii pași au fost făcuți deja, iar luna aceasta sunt șanse foarte mari să apară primul dintre acestea – în localitatea Lipovu, urmând ca în luna viitoare să apară și celelalte 4 pentru care s-au început procedurile de rezervare de nume și se lucrează la statut și actul constitutiv.

Și pentru că nu este suficient să înființezi un ONG și să te aștepți ca el să funcționeze, trebuie ca membrii lui să știe cum se gestionează o astfel de organizație, cum se poate dezvolta și mai ales cum se pot crea proiecte sustenabile care să reflecte capacitatea lor de a gestiona rezolvarea unor probleme, cât și cauzele care duc la apariția acestor dificultăți. În acest sens membrii celor două asociații care implementează proiectul Grow Up, au derulat în 5 decembrie prima parte a campaniei de instruire a viitorilor membrii ai ONG-urilor inter-etnice în ceea ce privește modul de construire a unui proiect și care sunt primii pași. Cum o instruire bună a acestor viitori membrii de ONG nu se poate face doar într-o zi, sunt prevăzute și viitoare sesiuni care să continue ceea ce s-a început sâmbăta aceasta, urmând ca din lunile următoare, atunci când vor fi gata și celelalte ONG-uri să se creeze o rețea din acestea, la care pot adera și alte organizații doritoare, prin intermediul căreia să poată fi derulate proiecte mult mai ample.

Având în vedere că se apropie sărbătorile de iarnă și pentru unii reprezentanți ai comunităților este destul de dificil să ajungă în Craiova, prezența la evenimentul de sâmbătă nu a fost extrem de numeroasă, dar a fost inimoasă, dedicată cauzei ceea ce a însemnat prelungirea timpului alocat sesiunii cu 2 ore, adică dublu față de timpul inițial alocat.

ZIUA NAȚIONALĂ LA CENTRU CULTURAL POLONEZ - PARTEA A DOUA

Pentru al doilea an consecutiv bloggerii craioveni petrec ziua națională la Centrul Cultural Polonez. Ne-am propus ca în fiecare an să petrecem ziua națională într-un  mod atipic, în sensul că nu facem ca toată lumea, în loc să dea naționalismul peste noi timp de o zi (ca în cazul majorității conaționalilor) și să ne ducem în restaurantele cu specific românesc doar pentru a ne face selfie-uri și a le posta pe Facebook, iar după să comandăm pizza; noi am ales un mod mai … european, am ales-o ca gazdă pe Magda, cea care se ocupă de Centrul de CulturăPolonez.

Am petrecut cu mâncăruri și băuturi tradiționale românești și poloneze, ca vorba aia, doar suntem europeni.

Și pentru că suntem bloggeri și lumea se mai îndură și de noi, am primit și câteva produse tradiționale românești, spre degustare, din partea unei fabrici de profil, recent deschisă în Ișalnița – Jack and Jones – produse pe care sperăm noi să le regăsim cât de curând și în marile magazine din oraș, mai ales  că produsele sunt făcute după metode tradiționale și cu ingrediente de calitate. Pentru cei mai aventuroși în ale mâncărurilor, recomand o ciudățenie (cel puțin eu așa am privit-o), de murături – un gogoșar murat umplut cu struguri albi murați, deși poate părea ciudată combinația, este una de efect. La aceste varietăți am mai adăugat și niște sortimente de brânzeturi de la Delaco, brânză tartinabilă cu diferite mixturi, iar preferata mea a fost cea cu somon.

Si după ce am făcut deschiderea cu un aperitiv lichid, un soi de vodca poloneză, am trecut la un mini concurs de artă culinară desfășurat incognito, prin care trebuia să construim opere de artă din ceea ce aveam pe masă și în care să se regăsească și culorile tricolore – albastru, galben, roșu.

Nu știu cine a câștigat, pentru că nu s-a pus în joc nici un premiu și toată lumea a pus ochii pe murăturile de la Jack and Jones și pe colțunași (erau varianta polonă, dar nu am reținut denumirea).

Și pentru că suntem europeni și încercăm să promovăm multiculturalismul am făcut urări României în două limbi – română și poloneză.

LA MULȚI ANI ROMÂNIA!

Și pentru că astăzi este ziua națională și trebuie s-o sărbătorim cu toții așa cum se cuvine, adică cu umor, vă propun un filmuleț made Creativmonkeyz pe care să-l savurați cu plăcere.
până atunci: LA MULȚI ANI ROMÂNIA!