Se afișează postările cu eticheta politruci. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta politruci. Afișați toate postările

duminică, 25 septembrie 2016

POLITICA O MESERIE MAI PERICULOASĂ CA CEA A SOLDATULUI DIN RĂZBOI

sursa
Deși vine cam târziu reacția mea în legătură cu afirmațiile unuia dintre liderii ALDE, consider că este încă o temă care ar trebui intens dezbătută de media, mediul internaut și mai ales de către cetățenii de rând – ei fiind practic cei care dau girul unor astfel de personaje … (puteți pune ce adjective doriți în locul punctelor de suspensie).
Personal, consider că afirmațiile de genul celor date de către senatorul Daniel Barbu la una dintre întâlnirile la care a luat parte: meseria de politician este una grea, este cea mai grea dintre meserii, politicienii își riscă zi de zi viața în libertate, sănătatea – este o afirmație extrem de aberantă, dacă nu chiar nesimțită, mai ales dacă ținem cont de faptul că a fost făcută în fața aleșilor locali.
În loc să-i susțină să meargă pe un drum corect, în care chiar fac proiecte pentru cetățenii care i-au trimis în funcții, și nu truchează licitații, derulează acțiuni extrem de costisitoare pentru diferitele tipuri de bugete, costuri inutile cu panseluțe, boscheți de mii și zeci de mii de euro, drumuri făcute din gumilast care se topesc la venirea ploilor/zăpezii, tovarășul de la ALDE le plânge de milă penalilor și anchetaților. Nesimțirea a întrecut orice limită atunci când ante-menționatul senator (din păcate încă în funcție), a afirmat că meseria de politician (sau politruc pușcăriabil) este mai periculoasă decât cea de militar pe câmpul de luptă, de exemplu din Afganistan. Nu mai are rost să spun că a jignit o categorie de oameni, care încă își fac bine treaba.
Probabil în mintea acestui tovarăș cu creierii pe alte meleaguri meseria de politician a devenit atât de riscantă după apariția DNA-ului, căci într-acolo băteau aluziile sale, încât săracii politicieni nu mai pot lua și ei o șpagă și nu mai pot să-și pună creaturile, pe care le numesc odrasle, în funcții înalte și nu ne mai pot lua la mișto atât de bine cum o făceau până cu până nu de mult timp. Cred că acest deontolog într-ale politicii dâmbovițene consideră mai periculoasă misiunea politicianului de a lua șpagă și de a face lobby multinaționalelor, în dauna firmelor românești, decat pe aceea a soldatului aflat între talibani gata să se arunce în aer și să-l ucidă. Pentru el este mai indezirabil să nu ia șpagă decât să fie omorât sau să fie lăsat infirm.
Cred că grotescul situației actuale în care avem un Parlament supra-dimensionat în care au intrat numai neica-nimeni ar trebui să înceteze și românii să se trezească și să meargă la vot în decembrie, să aibă capul pe umeri și să-și asume decizia de a pune ștampila pe X sau Y, în speranța că decizia va fi una mult mai favorabilă nouă decât a fost până acum. Pentru cei care au simțul umorului recomand video-ul.

Cât pentru domnul senator Daniel Barbu, îi dorim să pună în practică prima dorință, de bun simț, a oricărui roman, care-i vine în minte la auzul afirmațiilor politicianului – o sursă de inspirație.  


luni, 6 iunie 2016

REACȚII DUPĂ ALEGERILE LOCALE DIN DUMINICA ORBULUI

În cele din urmă, am decis să scriu un articol despre impresiile mele legate de aceste alegeri. Nu promit că o să mă abțin și nu o să folosesc cuvinte dure, așa că dacă sunteți mai pudici stați deoparte și lăsați-i pe cei mai cu capul pe umeri să citească, dacă vor.
După 26 de ani, ziua votului a fost din nou în ziua orbului (deși are rădăcini în Biblie, această zi se pare că este din nou una nefericită pentru români). Și pentru că tot era zi de alegeri, toți pensionarii, asistații social și cei cu probleme de funcționalitate a creierului s-au dus la vot și și-au exercitat dreptul fundamental. În schimb cei care trudesc la muncă, au o mică afacere a lor sau muncesc pentru alții (la privat, nu la STAT), au preferat să stea la bere, să iasă în părculeț cu copiii și să-i lase pe bătrâni sau asistați să decidă pentru ei. Până la urmă este și acesta dreptul lor, să comenteze că merge prost țara, că suntem conduși de hoți, dar ei nu-și asumă niciodată decizia de a vota pe X sau pe Y. În urmă cu un an și ceva tinerii au ieșit la vot și au schimbat radical soarta alegerilor și am ales pe unul care măcar nu ne ia la mișto. La 7 luni după incidentele de la clubul Colectiv, tinerii au ieșit în stradă și au schimbat Guvernul. Acum tinerii nu au mai ieșit la vot, oare ei și cei care pretind că mai au ceva materie cenușie, de ce nu au făcut și acum același lucru? Poate sunt dezamăgiți sau poate atunci era vremea mai rece și stăteau în case la TV și s-au inflamat de la ceea ce vedeau, acum însă au stat la grătar sau la terase și discutau.
În fine, oricum am privi lucrurile putem spune că cei care s-au dus la vot ne-au întors la situația din 1990, când au votat tot comuniștii ca să ne aducă prosperitate capitalistă. De data aceasta s-au schimbat puțin lucrurile, nu am mai votat comuniști, ci pe urmașii lor, tot hoți, dar care acum să ne scape de hoți.
Dovada vie constă în faptul că au fost votați (cu majoritate covârșitoare) politicieni corupți, care au dosare penale sau care erau în pușcărie (vezi cazul lui Cherecheș de la Baia Mare). A avea dosar penal a devenit un must have al politicii noastre. Dacă nu ai dosar la DNA și nu o înjuri pe Codruța nu ai șanse în alegeri, altfel nu se explică procentele zdrobitoare pe care le-au obținut penalii României în aceste alegeri.
Oamenii se plâng constant că nu au pe cine vota, că toți sunt la fel. Este o imbecilitate să crezi acest lucru. În primul rând oamenii deși aparent sunt la fel, ei au trăsături diferite – au comportament, atitudine, temperament și educație diferite, cum poți pretinde că sunt la fel? Priviți-vă una dintre mâini, vedeți cum degetele aceleiași mâini sunt diferite, cum poți spune că oameni care trăiesc în medii diferite, primesc educație diferită sau învață mai puțin sau mai mult sunt la fel?
În toate orașele țării pe listele de candidați au fost minimum 5 candidați pentru funcția de primar, în unele cazuri au fost și 15, cum ai putea spune că nu ai avut de unde alege? Nu au cum să fie toți la fel, nici dacă ar fi fost gemeni nu erau la fel.
La Craiova au fost 9 candidați și cu toate acestea Olga, primarul în funcție (cu dosare la DNA și cu foarte puține realizări pozitive în fostul mandat), a obținut cca. 60% dintre voturile celor care s-au prezentat la urne. Cu toate că a avut contracandidați oameni de afaceri, intelectuali, oameni care au demonstrat că știu să administreze cu succes ceva (o firma sau mai multe, o școală etc), primărița, care a avut prima meserie notabilă – cea de politician, i-a zdrobit pur și simplu pe contracandidați.
Având în vedere rezultatele din Craiova și din țară, să nu ne mirăm că o plece din România tinerii și oamenii care muncesc, iar orașele precum Bănia o să rămână în continuare fruntașe la numărul de șomeri, investitorii o să ocolească în continuare această zonă, iar afacerile celor care încă mai dețin așa ceva o să se năruiască. Dar nu contează, avem foișoare pentru pensionari unde să joace table și să pună țara la cale, pentru că nu-i așa, ei sunt generația de viitor a țării. Tinerii își merită soarta, pentru că stau în fața PC-ului sau a smartphone-ului și au nicio reacție.
După 26 de ani, duminica orbului ne readuce în același punct – să avem PSD (PDSR atunci) în cca. 70% din localitățile din România, fără nimic din ceea ce se cheamă opoziție și nimic nu o să-i oprească să-și continue drumul de dezintegrare a țării.

În ceea ce mă privește, opțiunea emigrării pare să fie cea mai bună soluție, sunt prea dezamăgit de români, țara este superbă, dar din păcate locuită. Nu cred că oriunde m-aș duce stau câinii cu covrigi în coadă, dar măcar de aceia nu-mi pasă cum sunt.

vineri, 13 mai 2016

PROTESTE ALE SINDICALIȘTILOR LA CRAIOVA - CU IZ ELECTORAL?

Câteva sute de membrii ai sindicatelor din învățământ, sănătate și angajați ai Poștei Române au protestat joi 12 mai pe străzile Craiovei cerând demisia Guvernului Cioloș.
Am apreciat întotdeauna faptul că oamenii nemulțumiți își cer drepturile și își plâng situația disperată în stradă atunci când decidenții politici par să fie surzi.
Totul pare să fie ok la prima vedere – oameni nemulțumiți care protestează pentru mai bine. În realitate lucrurile nu stau deloc așa. În ultimele zile, odată cu începerea campaniei electorale s-au întețit atacurile asupra așa-zisului Guvern Tehnocrat. Atacurile vin din toate direcțiile – de la politicieni, de la presa aservită politic care a început să fie purecată de datorii către bugetul de stat și mai nou de așa-numiții reprezentanți ai societății civile (dar care trăiesc din bani publici) și acum sindicatele.
Privind superficial lucrurile, putem concluziona că Guvernul este unul de incompetenți și de oameni cu interese obscure. Dacă nu dorim să fim echidistanți și ne dăm voalul orbului de pe față, observăm ușor cum suntem direcționați să luptăm împotriva unor oameni care, nu or fi ei cei mai deștepți și mai profesioniști, dar este cam singurul Guvern care are în componența sa oameni care reprezintă ceva în meseriile lor și nu sunt cunoscuți că s-au îmbogățit din politică.
Considerăm că singura mare problemă a Guvernului Cioloș este cea de comunicare. Nu reușește să transmită concret cetățenilor ce acțiuni sunt ale lui și care sunt venite în urma unor legi adoptate de Parlament în perioada în care frâiele erau în mâna lui Ponta. Nimeni nu s-a sesizat atunci când a ajuns în parlament aberația legislativă cu taxarea românilor din străinătate, nimeni nu s-a sesizat că autorizațiile de funcționare a cluburilor și barurilor erau date în funcție de culoarea politică a patronilor și nimeni nu s-a sesizat că dezinfectanții sunt diluați cu peste 2500% față de concentrația normală. De ce toate aceste ascunderi sub preș? Simplu, mecanismele grupurilor de interese funcționa corect – statul dădea contracte cu licitații mascate, fără controale asupra respectării calității, banii ajungeau la băieții din sistem care mai plăteau din când în când publicitate presei ca să aibă și ea ce să mănânce și să nu mai mârâie și să lase lucrurile să meargă în continuare pe cursul firesc.
Cunoaștem faptul că majoritatea liderilor de sindicat din România sunt în funcții de peste 25 ani, cu rădăcini în vechiul regim, de acolo de unde își trage seva și PSD-ul. Câte proteste sindicale au fost în vremea când Guvernul era condus de Ponta și oficial de PSD (tot de ei este condus și acum, dar într-o formă mascată)? Răspunsul – niciunul. De ce? Vă puteți da singuri seama. Acum se apropie alegerile și toți politrucii ies la rampă pentru noi mandate și pentru poziții din ce în ce mai favorabile pentru alegerile parlamentare din toamnă și au nevoie de curente de opinie pe care să le manipuleze în interes propriu, pentru a arăta publicului spectator că cei de acum (Cioloș și compania) sunt vinovați de dezastrul din sistemele de sănătate, învățământ și cel poștal.
Faptul că aceste sisteme sunt în colaps și practic muribunde, dar fără de care România nu se poate descotorosi în acest moment, cunoaștem, dar ne punem întrebarea – de ce nu au protestat și acum 1 an și acum 5 ani și acum 10 ani? Situația de față nu este nouă, ea pare să fie de o veșnicie și pare fără ieșire. Nu poți învinui un Guvern de tehnocrați (sau de marțieni sau de burchinavezi)  care este instalat de 6 luni și ai cărui membrii emblematici nu au făcut parte din alte Guverne, că sunt principalii vinovați de o situație de 25 ani. Singurul element comun din toți acești ani este PSD-ul – principalul partid din România din perioada post decembristă și cel care a condus de fapt și de drept țara indiferent de numele Guvernului sau al președintelui.
Pentru a-i crede pe sindicaliștii care au protestat joi în Craiova, ar fi trebuit să-i aud vociferând și în urmă cu cel puțin  an și nu în prag de campanie electorală. Am fi vrut să-i vedem că demaschează din interior practicile frauduloase, cele care au băgat companiile de stat și sistemul de sănătate și pe cel de învățământ în faliment, nu că se agită acum când acest Guvern a început să continue anchete ale unor oameni din presă (și așa flori rare), ce semnalau fraude masive în sistem și să facă publice date care incriminează finanțatori ai anumitor partide politice.
Cum poți să ceri demisia unui Guvern, pus pe post de carne de tun, instalat de 6 luni, după ce a început să funcționeze și să scoată la iveală matrapazlâcuri ale sistemului? Probabil cineva a început să fie deranjat de aceste controale și descoperiri și îi folosește pe cei care lucrează în sistemele corupte pentru a-și apăra interesele. Mulți dintre cei care au fost prezenți la mitingul sindicaliștilor erau plictisiți, nu credeau în aceste demersuri și arătau ca și cum ar fi fost aduși cu forța la protest. Au fost scoși în față pentru a masca interesele electorale și financiare ale celor care îi susțin pe șefii lor din sindicat.
Pentru a nu o mai lungi prea mult, o să concluzionăm logicprotestele de joi ale sindicaliștilor au fost organizate în scop electoral și au folosit oameni ai sistemelor de stat, falimentare.
Pentru a da o greutate demersului sindicalist aș dori ca astfel de mitinguri să fie organizate și în restul anului, când nu urmează alegeri electorale și să propună soluții viabile pentru sistem și să-i demascheze din interior pe cei care fraudează buna desfășurare a instituțiilor statului.

Până atunci nu uitați:
 (sursa Facebook)

luni, 1 februarie 2016

SEMNE DE NORMALITATE - NU IMIGRANȚILOR ILEGALI

Apar primele semne de normalitate, dar din păcate prea târziu și prea anemice. Este vorba despre reacțiile societății occidentale la valurile de infracțiuni comise de către imigranți, îndeosebi de către cei care au venit în Europa în ultimul an. Cu toate aceste acte de criminalitate odioasă comise asupra cetățenilor europeni, se pare că politrucii de la nivelul întregii uniuni sunt consecvenți în deciziile aberante de a primii sute de mii de așa-ziși imigranți sirieni. Nimeni nu reacționează la faptul că cca.97% dintre acești fugari nu au niciun fel de act care să ateste că vin din zonele de conflict, că sunt sirieni sau că au vreo formă de studii sau de calificări (ca să nu mai punem la socoteală că peste 75% dintre ei sunt bărbați tineri care ar putea face mai multe în țările de origine, dacă chiar doreau democrație și libertate).
Mai mult decât atât se pare că mai marii din Occident le mai acordă și numeroase subvenții acestor neajutorați de soartă, ajutoare care vin punctual, fără nici un fel de întârziere să nu cumva să-i supere pe sirieni. Romii sau est-europenii care au lucrat ani de zile în țările civilizate ale Europei de Vest și care au rămas fără job și solicită asistență socială nu o primesc, în cel mai fericit scenariu pentru ei, ajutorul vine cu întârziere și numai după foarte multe controale și hârtii semnate.
Îmi aduc aminte cu câtă vehemență se vorbea împotriva romilor sau românilor în Franța sau Belgia, iar acum când vin sălbaticii ăștia din Africa sau Asia nu mai fac nimic și nu mai zic nimic public, chiar dacă numărul de infracțiuni comise asupra cetățenilor europeni, în special asupra femeilor.
Se pune întrebarea: de ce nu reacționează niciun politician cu influență și să încerce să coaguleze în jurul lui o masă de oameni care să lupte pentru respectarea drepturilor omului, ale cetățeanului plătitor de taxe și împotriva infractorilor ăstora analfabeți veniți din junglă? De ce par toți extrem de amorțiți atunci când vine vorba de a reacționa împotriva imigranților infractori și care nu fac altceva decât să ceară ajutoare – fără să depună nici cel mai mic efort de a se angaja și de aș câștiga singuri existența?
Poate este vorba de faptul că acum plătim pentru anii întregi de campanii împotriva rasismului și a apărării drepturilor minorităților de orice origine, campanii care au ajuns să ne spele pe cap. nu susțin rasismul, dar nu pot accepta ca niște imigranți să aibă în propria mea țară – unde plătesc taxe la greu, unde mă chinui să supraviețuiesc – mai multe drepturi, să ceară și să primească ajutoare, fără să aducă nici cel mai mic plus societății în care au venit.
Cu alte cuvinte – dacă ești muncitor, nu furi, nu ești membru al unei comunități minoritare nu ai nici un drept – nici măcar să te aperi. Am ajuns în situația în care majoritatea este discriminată de minoritate.
Deși am criticat de numeroase ori reacțiile și atitudinea fraților de la răsărit (Rusia), dar de data aceasta mă văd nevoit să îi aplaud și să sper că și politrucii noștri vor avea aceeași atitudine față de extremiștii religios și față de terorism. Nu o să dau multe amănunte, dar vă recomand să citiți articolul acesta și să faceți o analiză la rece a situației din Europa, privind imigranții ilegal.
Pentru cei care încă mai cred că acești imigranți din ultimul val, mai pot fi considerați oameni, doar pentru că au două picioare – le recomand câteva filmulețe (1, 2, 3 )în care să vadă dacă sunt adevărate sau nu informațiile conform cărora acești imigranți sunt sălbatici nu oameni. Nu susțin ceea ce afirma ofițerul rus, că ar trebui să-i lichidăm pe acești imigranți, dar nu trebuie primiți în Europa, iar dacă sunt prinși, trebuie automat trimiși în sălbăticia lor.
Puteți vedea, dacă aveți curiozitatea și inima tare, în filmulețele (care de altfel sunt doar câteva exemple, internetul abundând de exemple), care este reacția imigranților, îndeosebi a celor musulmani, la vederea pe străzile orașelor europene semnul crucii. Europa este creștină, are (sau mai bine zis avea), niște norme și niște seturi de valori care au fost respectate de secole și care au transformat acest continent în ceea ce este acum, un tărâm de basm. Acum după primirea valurilor de imigranți și de lăsare a acestora în libertate, în ciuda infracțiunilor comise, avem premisele transformării acestui continent în ceea ce este acum zona Africa – Asia de Sud-Vest și Centrală, un tărâm pustiu de civilizație, un deșert în care anarhia și tembelismul religios este la el acasă. Priviți doar cum era  Afganistan-ul sau Iran-ul în anii 70 și cum arată după revoluțiile religioase.

Nu sunt fanul niciuneia dintre religii, nu susțin că Ortodocși  sau Catolicii sunt mai buni ca musulmanii, dar măcar nu au lăsat populația la nivelul Epocii de Piatră ca gândire și că dezvoltare socială. Sunt convins 100% că acești musulmani, nu au citit în viața lor niciun paragraf/verset din Coran, dar ascultă de tot felul de damblagii care îi îndeamnă să comită acte criminale.

sâmbătă, 9 ianuarie 2016

POLITICA NEPĂSĂRII - imigranții la putere

Am tot văzut prin presa națională și internațională tot felul de articole care prezintă situația tragică a imigranților care au ajuns în Uniunea Europeană și care se zbat în lipsuri. La aceste informații se mai adaugă și cele legate de cei care încearcă să ajungă pe pământ european, însă de multe ori ajung să moară înecați sau cad victime grupurilor de cărăuși. În concluzie, se încearcă să ne sensibilizeze cu privire la soarta bieților imigranți și la ideea că trebuie să-i acceptăm orice ar fi. De ce să-i acceptăm orice ar fi?? Nu știu, dar ni se arată tot felul de imagini cu copii și femei disperate care fug de cei care păzesc granițele Uniunii.
Am mai avut articole în care mi-am spus opiniile cu privire la soarta acestor imigranți și i-am condamnat (în felul meu), pe cei care susțin că ar trebui primiți toți acești imigranți – fie ei politicieni, media ? sau ong-iști.
Nu o să reiau decât foarte pe scurt argumentele pe care le-am avut atunci în susținerea ideii alungării imigranților ilegali în țările de origine și securizarea granițelor UE. În primul rând s-au încălcat regulile de intrare și de tranzit ale UE – au fost primiți cetățeni care nu aveau acte (în această situație se regăsesc peste 90% din cei 1,2 milioane de imigranți veniți în Europa și recunoscuți oficial), nu au venit în baza unor protocoale naționale sau internaționale, nu există niciun control clar al acestora privind deplasarea lor, mijloacele de trai ale lor, nu există nicio politică clară legată de gestionarea acestei crize a refugiaților – în afara faptului că sunt încurajați să vină de către liderii politruci din Franța și Germania.
În Germania s-au dus campanii de promovare a toleranței față de alte rase sau etnii după cel de al Doilea Război Mondial în încercarea de a-i determina pe nemți să fie mai toleranți cu cei de culoare și de a contracara ideologiile naziste și neonaziste. Până în acest punct campaniile de toleranță față de rasele umane pot părea justificate, dar dacă ne uităm la consecințe vedem că lucrurile nu stau deloc așa. S-a ajuns în situația în care nemții au ajuns să-i trateze ca ultimele jeguri umane pe albii proveniți din estul Europei – români, polonezi, cehi slovaci etc. și să se comporte excesiv de bine cu cei de culoare sau cu cei proveniți din țările arabe. Nu susțin că ar trebui să se revină la situația anilor 20-30 când curentele naziste își făceau loc în gândirea europenilor din apusul Europei. O consecință clară a acestor campanii duse în Occident este aceea de transformare a celor de origine caucaziană (albi/est-europeni) în paria societății – vezi campaniile duse împotriva românilor, romilor și albanezilor în Franța, Italia sau Spania, prin simplul fapt că ei nu fac subiectul acelor campanii de combatere a discriminării.
O să sar peste acest subiect, de discriminare a românilor sau a cetățenilor europeni proveniți din est și o să trec direct la subiectul ultimelor zile – legat de valurile de infracțiuni comise de sirieni sau cetățeni de culoare asupra femeilor și copiilor în ultima săptămână.
Este la mintea cocoșului că atunci când accepți în țara ta sute de mii de cetățeni care provin din zone de conflict ale planetei, unde nivelul de educație este ca și inexistent, iar acești cetățeni nu au acte și sunt lăsați să umble liberi pe unde doresc, fără să-i întrebe nimeni din ce trăiesc sau unde urmează să locuiască, aceștia vor ajunge să-și facă de cap șisă nu țină cont de niciun fel de lege scrisă sau a bunului simț (din simplul fapt că ei nu le cunosc și nu-i interesează deloc acest lucru).  Recent am fost și eu prin Germania, să-mi fac sărbătorile și am observat la rându-mi ceea ce scriau diferiți bloggeri din Occident, care atacau dur știrile prezentate de media din toată Europa legate de imigranți și care inevitabil erau însoțite de imagini cu n-șpe copii jegoși și femei disperate. Oamenii neaserviți grupurilor de interese prezentau situația reală în care doar 13% dintre imigranți sunt copii și că peste 75% dintre cei care au venit ilegal în Europa sunt bărbați cu vârste între 20 și 35 de ani, în forță și care ar fi trebuit să rămână în țările de origine să lupte pentru libertate, dacă asta își doreau.
Aceleași imagini le-am surprins și eu în Dortmund, Hamburg și Bremen pe unde m-am plimbat. Grupuri imense de tineri, destul de bine făcuți, care proveneau din zona Africii și din zona Arabiei, umblau pe unde doreau, fără un scop anume, în timp ce alții ca ei coborau din trenurile care veneau din sudul Germaniei. Comportamentul acestor tineri lasă mult de dorit, pe lângă faptul că urmăresc ostentativ cu privirea orice fată mai simpatică care le iese în cale, aruncă gunoaiele pe unde apucă, iar zonele unde își duc veacul arată ca niște zone de război sau ca niște gropi de gunoi; intră câte cinci șase indivizi într-un singur magazin pentru a cumpăra o doză de cola, iar din ce am apucat să  văd, dacă li se fac controale se găsesc asupra lor diferite alte bunuri pe care nu păreau să aibă de gând să le plătească.
În schimb, dacă vorbim despre controalele poliției sau modul în care își fac treaba nu pot să caracterizez munca lor decât prin invective, pentru că aceea nu este muncă. Nu au legitimat nici un individ care făcea parte din aceste găști și care se comporta dubios sau violent, ba mai mult, se făceau nevăzuți când găștile începeau să-și facă simțită prezența într-o zonă anume. De ce un astfel de comportament?
De dimineață citeam un articol care prezenta faptul că pe Facebook au început să apară tot felul de grupuri care militează pentru--scoaterea afară din Europa a imigranților ilegali. Cei care formează aceste grupuri de inițiativă cetățenească doresc să ia singuri inițiativa de a-i căuta pe cei responsabili cu infracțiunile și să nu mai aștepte reacția autorităților care caută mai degrabă să-i apere pe imigranți, decât pe proprii cetățeni. Poliția și autoritățile au condamnat dur grupurile de inițiativă cetățenească, argumentând că nu cetățenii trebuie să se ocupe de infractori. Corect, dar dacă cei care trebuie să reacționeze stau și le mai și oferă protecție imigranților atunci cetățeanul de rând ce ar trebui să facă?
Consider că aceste grupuri sunt bine-venite și că formarea lor este un semnal de alarmă pentru politrucii din fruntea Europei și că dacă nu se iau rapid măsuri de prevenire a atacurilor și violențelor asupra cetățenilor europeni, comise de către imigranți, lucrurile vor degenera și se va ajunge la un val de violențe asupra imigranților, comise de către europenii care vor dori să se apere.

Va trebui să se spună STOP  imigranților și autoritățile să-și facă treaba și să apere cetățenii proprii, care plătesc taxe și care contribuie la bunăstarea socială, chiar dacă acest lucru înseamnă expulzarea imigranților fără acte și care vin doar pentru ajutoarele oferite de statele din Occident.

vineri, 18 decembrie 2015

SOLUȚIE!!! - DOAR PENTRU CIOBANI

Observ că după 2 zile în care media s-a lamentat până aproape de isterie pe tema ciobanilor ieșiți în stradă să conteste legea care le dădea voie să aibă cel mult 3 câini și asta doar in cazul celor din zona montană; acum s-a  așternut liniștea complet. S-a uzat într-atât de tare acest subiect încât trebuie scos de pe lista priorităților naționale sau a știrilor de interes național sau poate sunt alte interese la mijloc ale unor băieți deștepți care până la urmă asigură existența acestor trusturi de presă prin plata unor campanii publicitare?
Personal cred că este o îmbinare a celor două, cu o pondere covârșitoare a intereselor celor deștepți împotriva prostimii care tace, care este luată la mișto de campanii ale acelorași băieți deștepți.  Dacă ajungem să punem botul la șmecheriile acestora și să considerăm că reacțiile maselor și protestele nu rezolvă nimic, într-adevăr nu o să ajungem să rezolvăm nimic și vom fi călcați în picioare și ne merităm soarta. Să nu uităm că la câteva mii de oameni ieșiți în stradă s-au dărâmat 2 guverne în ultimii 3 ani și jumătate – Guvernul Boc și Guvernul Ponta.
Poate că sunt de vină și apropiatele sărbători de iarnă care îl  bagă în transă pe român, care ajunge să nu mai facă nimic altceva decât uitatul la Tv și cumpărăturile inutile, pregătindu-se de chermezele interminabile de Crăciun și Anul Nou care-i va băga în spital pe mulți nesătuli. Dacă nu învățăm nimic din istorie și rămânem în amorțeală, merităm să fim bătaia de joc a unor cetățeni ai lumii ăsteia care-și cunosc interesele. Am uitat că în urmă cu doar 26 ani am schimbat un regim dictatorial ieșind în stradă chiar în preajma sărbătorilor.
În fine, poate până la urmă nu interesează pe nimeni soarta ciobanilor. Nu există în limba română expresia Nu fi cioban! care  arată practic ceea ce credem despre acești oameni care practică una dintre cele mai vechi meserii de pe aceste meleaguri. Ce ne interesează pe noi de unii care stau la capătul lumii, în creierii munților, că nu-și pot lua mai mult de 3 potăi la turmă?!? Noi stăm bine merci la căldură în fașa Tv-ului și ne uitam la telenovele sau la talk-show-uri în care se ceartă unii.
Pentru cei care mai vor și cred că pot să facă ceva am o propunere, să-i ajutăm cumva pe ciobanii aia care au ieșit în stradă, numai așa să nu le facem pe plac politrucilor care au votat legi împotriva cetățenilor români și care sunt îmbuibați de bani din acte de corupție – să adoptăm un câine fiecare dintre noi pe care să-l dăm ciobanilor să-l folosească la stâne, iar dacă se găsește vreun zelos să-i împuște să-l acționăm în instanță că ne omoară câinii.

Nu zic că această propunere este cea mai bună, dar poate fi o soluție de moment până vom reuși să punem presiune pe politruci.

marți, 15 decembrie 2015

LUPUL PAZNIC LA OI - Legea care le interzice ciobanilor să mai aibă câini

După cum probabil ați aflat în România a fost votată o lege, de către Parlament, prin care se interzice ca ciobanii să dețină mai mulide trei câini și asta dacă ei ar fi în zona montană, dacă sunt în alte zone mai puțini câini.

Personal mărturisesc că abia astăzi am aflat de o astfel de lege, care mi se pare de-a dreptul bizară. Cum poți interzice ca un cioban să aibă mai mult de trei câini??? Și mai ales de ce să faci așa ceva? Nu cunosc până în acest moment care au fost argumentele ce au stat la baza acestei legi aberante, dar cert este că astăzi a avut loc un miting al ciobanilor, care au protestat în București împotriva acestei bazaconii. Așa cum era de așteptat niciun parlamentar, semnatar al și votant al legii nu se arată și nu își susține argumentele. De ce tac acești politruci. Ba mai mult văd că se încearcă să se arunce totul în cârca actualului Guvern Cioloș. Legea a fost votată de Parlament, iar executivul nu poate intervenii împotriva aplicării ei.
Și ca să vedem încă odată care este nivelul și caracterul acestor reprezentanți ai poporului, regăsiți în Parlament, o vedem a N-a oară pe Senatoarea Foamei –Cristina Anghel, care atunci când nu are ce face se ia la harță cu oricine doar o mai baga-o cineva în seamă. Dacă este vreo inițiativă legislativă mai aberantă, ea este acolo s-o susțină – este vorba de votarea pensiilor speciale ale parlamentarilor (nu este neapărat un lucru rău, dacă  nu ar fi speciale și nesimțit de mari) sau actuala lege a vânătorii (cea cu interzicerea ciobanilor să aibă mai mult de trei câini) și a mai fost vorba de legea cu pădurile – lege extrem de controversată sau legea care prevedea ca DNA-ul să aibă puteri diminuate și să nu mai poată aresta politicienii corupți.
Revenind la scandalul iscat de această lege aberantă cu câinii ciobanilor, această veritabilă Senatoare a Foamei s-a găsit să-i facă nesimțiți și proști pe ciobani. Evident acum că nu o să susțin că acești oameni sunt chiar niște academicieni, dar măcar își fac treaba bine și trăiesc din munca lor, pe când ea se pare că face interesele altora – oricum nu a cetățenilor.
Pe internet circulă o serie de informații destul de bizare conform cărora ar fi adevărate interese obscure prin care băieții deștepți vor să pună mâna pe terenurile pe care ciobanii își pasc oile. La o primă privirea pare o idee aberantă, dar dacă o analizăm mai atent vedem că s-ar putea să nu mai fie atât de aiuritoare. România are cca. 3.000.000 ha de pășuni, ceea ce ar putea reprezenta o afacere destul de importantă. Dacă am adăuga la aceasta și faptul că pășunile se regăsesc în zonele montane unde băieții deștepți din energie doresc să înființeze parcuri eoliene sau micro-hidrocentrale  deja miza crește fantastic. Și totuși la acestea am mai putea adăuga și posibilele zăcăminte de minerale rare sau gaze de șist. Dacă am încerca să facem un calcul sumar am putea vedea că miza de fapt este o afacere de câteva zeci de miliarde de euro anual – cca. 2 miliarde vin numai din subvențiile de la Uniunea Europeană pentru pășuni, sunt subvențiile pe care ar putea să le ia băieții deștepți din investițiile în energiile regenerabile (eoliană și hidro) plus posibilele zăcăminte de metale prețioase sau rare (posibil chiar uraniu dacă luăm în calcul descoperirile din zona Roșia Montană).
Cu alte cuvinte – cum pot sta niște amărâți de ciobani în calea intereselor de miliarde ale companiilor multinaționale?
Dacă nu v-ați dat seama cum am trecut de la ciobanii fără câini la companiile multinaționale vă explic pe scurt – un cioban în creierii munților cu o turmă de 1000 de oi și cu doar 3 câini devine prada animalelor sălbatice (trebuie să ținem cont de faptul că România deține în acest moment mai mult de jumătate din numărul de urși și lupi din Europa), în acest context ciobanul se va vedea nevoit să renunțe la ciobănie pentru că nu poate face față numărului de atacuri ale animalelor sălbatice.  O inițiativă de genul – să distrugem animalele sălbatice nu cred că este o soluție.
Dacă ciobanii ar părăsi meseria evident că terenurile lor ar rămâne de izbeliște și astfel ar deveni prada băieților deștepți din imobiliare care le-ar  vinde băieților deștepți din energie sau minerit – evident trebuie să-și împartă cumva profitul.
Cetățeanul român ar rămâne fără posibilitatea cumpărării unor produse lactate de calitate și o să importăm din Franța unele fără gust, făcute din te miri ce. Cu alte cuvinte ne transformăm și mai mult în piață de desfacere pentru marile companii. Am zice că statul câștigă mai mult de la companiile din energie decât ia de la țărani din impozite, dar nu este așa – să ne gândim la faptul că Petromul și alte companii similare vând litrul de benzină la nivel record când barilul a ajuns la nivelul minim pe piețele internaționale, când avem vândute rezervele de țiței, iar redevențele pe care companiile astea le plătesc sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Profitul acestor companii este trimis prin paradisuri fiscale în țările de origine sau pur si simplu expatriate – deci nu profită statul român de pe urma acestor rezerve.

Teoria asta este doar o ipoteză ce merită analizată mai cu atenție, zic eu, si trebuie că cetățenii acestei țări să reacționeze mult mai dur ca în cazul Colectiv și să nu uităm că 2016 este an electoral și să nu-i mai trimitem în Parlament oameni gen Senatoarea Foamei.

luni, 7 decembrie 2015

DE CE AM DECIS DE CE NU O SĂ VOTEZ PNL LA URMĂTOARELE ALEGERI

Mă tot țin de câteva zile să scriu despre un eveniment la care am participat și să vă împărtășesc câteva opinii.
Nu câți dintre voi știu, dar anul următor vor fi alegeri electorale – locale și parlamentare. Fiind în febra alegerilor politicienii încep să apară cât mai des în public, să se arate alături de cetățeni și să demonstreze cât de implicați sunt în problemele societății. Poate mulți dintre voi zic că totuși e bine și așa decât să nu apară și să nu facă nimic. Poate până la un punct aș putea fi de acord cu asta, dar am pretenția ca măcar în puținele dăți când  apar în public, politrucii noștri să ne impresioneze cu ceva, să ne atragă, să ne convingă măcar de faptul că nu sunt retardați. Ei bine, pe mine m-au convins să nu-i votez la următoarele alegeri. Nu știu care a fost intenția lor, dar asta au reușit – mai ales prin aroganța și prostia lor.
O să pun pe scurt întregul eveniment la care am participat, fiind invitat din partea societății civile.
Am primit o invitație de la un amic, aflat în organizarea evenimentului. Deși nu prea am înțeles prea multe detalii atunci când am vorbit cu el (inițial am avut impresia că dorește ajutorul meu, nu neapărat prezența mea acolo), dar m-am lămurit rapid atunci când mi-a fost trimisă și invitația – în format electronic. În fine, i-am promis omului că mă duc și așa am și făcut.
Lăsând faptul că evenimentul era programat la ora 16:00 la Facultatea de Drept și Științe Sociale, din Craiova, iar noi, plebea, am fost rugați în mod expres să venim mai devreme cu cel puțin 15 min, ca să nu ne aștepte oaspeții – mai și tari din politichia românească. Și pentru că am fost băgați în sală la 15:45, evident că politichienii au ajuns la 16:15, că de, cine mai este ca ei.
Pentru început am fost obligați să ascultăm celebrele discursuri goale și sterile, pe care oricum le știam pe de rost din presă. Însă a fost un element al discursului care mi-a atras atenția – tovarășa Co-Președinte al PNL, Alina Gorghiu, a scos pe gură o ceva legat de promovarea femeilor în politică, ca singură alternativă la actuala clasă politică românească – cu o serie de argumente absurde de genul – femeile din Parlament reprezintă doar 11% din total politicieni și că ele merită mai mult, că sunt nedreptățite, că trăim într-o țară cu mentalitate arhaică și că femeile din politica românească sunt cele mai prolifice, având cele mai multe amendamente. La toate aceste bazaconii s-au mai adăugat altele, dar nu o să insist asupra lor. O să mă leg doar de primul aspect la care am făcut referire anterior.
Când mi-a venit rândul să vorbesc – adică să am 30 secunde pentru a enunța o întrebare – firesc m-am legat de aberația de mai devreme. Întrebarea mea a fost: Ați vorbit ceva mai devreme despre reîmprospătarea clasei politice actuale și că vă doriți ca poporul să se simtă reprezentat de către politicieni, care este planul PNL pentru schimbarea clasei politice actuale, înafara legii propuse de dumneavoastră prin care doreați să se impună un plafon de n% femei în Parlament, care sunt criteriile de evaluare a viitorilor politicieni propuși de partidul pe care-l reprezentați? Răspunsul m-a lăsat mască, am aflat că (cel puțin așa a susținut tovarășa Gorghiu), sunt cel mai misogin om din sală, că văd femeile numai la cratiță și că am o mentalitate arhaică și depășită.
Pe lângă faptul că nu mi s-a mai dat dreptul la replică, după ce am fost atacat pe nedrept, dar discursul a continuat în aceeași linie, femeile sunt cele mai tari politicieni, iar noi bărbații suntem superficiali în analiză și în tot ceea ce întreprindem.
Cu un astfel de discurs m-a făcut tovarășa Gorghiu, Co-Președinte al PNL, să nu votez partidul pe care îl reprezintă. Argumentele mele sunt simple:
-        Nu răspunzi unui cetățean al acestei țări cu un atac la persoană, ceea ce Alina Gorghiu a făcut.
-        Nu a răspuns prompt întrebării, care deși puțin mai lungi, era destul de clară. A dat cu trăiască republica! și a dat răspunsuri aberante și ilogice
-        Nu o să votez niciodată politicieni care vin cu pseudo-probleme în discursul public, iar când sunt întrebați de realele probleme încep să bată câmpii și vin cu atacuri la persoană
-        Nu mă consider misogin, deși pot să afirm că mă descurc mai bine în bucătărie ca tovarășa Gorghiu și cu toate acestea nu văd ca rol principal al oricărei femei – bucătăria. Când aud discursuri sexiste, care nu-și au rostul, cel puțin în contextul actual,
-        Consider că actualul Co-președinte al PNL este un model de AȘA NU  pentru politica românească și nu pentru că este femeie, ci pentru că ESTE PROASTĂ.
-        Nu am aflat care sunt criteriile după care se face selecția viitorilor politicieni liberali – bărbați sau femei și astfel nu am nicio garanție că nu înlocuim niște hoți cu niște hoațe sau niște dobitoci cu unii/unele ca doamna Gorghiu
-        Consider că discursuri sexiste atunci când vine vorba despre profesie (fie ea și politică) nu ar trebui să existe într-o societate modernă – omul politic sau omul profesionist nu are sex, este androgin eventual.

duminică, 22 noiembrie 2015

DE CE CEI 14,3 MILIARDE DIN VISTERIE ÎNSEAMNĂ FALIMENT

Îl mai țineți minte pe Eugen Teodorovici? Este fostul ministru în Guvernul Ponta responsabil cu fondurile europene. Ei bine, acest băiat foarte lăudat în toată media românească continuă să mă stupefieze și după ce și-a încheiat mandatul, odată cu demisia tovarășului său de partid – VV Ponta.

Dacă de multe ori nu am dat curs zvonurilor care-l priveau direct, sau vizau familia sa – legate de ilegalități economice, totuși acest individ mi se părea puțin dubios, în sensul că nu mă convingeau intervențiile sale publice și nici măsurile luate în calitate de ministru, unul foarte important în Guvern. Pe lângă limbajul de lemn folosit în discursurile sale politice, mai era și situația în care el era unul dintre cei mai lăudați chiar de către șeful său direct – Ponta. Nu ai cum să crezi ceva din ce zice Ponta, dacă îl laudă pe X-ulescu eu i-au exact opusul din ceea ce zice el.
Și pentru a demonstra ceea ce am afirmat mai sus, vă las să citiți o știre pe care o regăsiți aici (asta dacă nu ați auzit-o deja), în care tovarășul Teodorovici se laudă că a lăsat în visteria statului 14,3 miliarde de lei, față de cât avea atunci când a preluat mandatul în anul 2012. Pentru un ochi neavizat și pentru persoanele care sunt oarbe la tot ceea ce se întâmplă în jur și nu au auzit de fluxul de capital, această știre sună așa: cât de bun a fost acest ministru (în speță Teodorovici), cât de eficient a fost și ce bine a făcut el acestei țări. Dacă ești un beduin, care a stat toată viața la cort în pustiu, poți lua de bună această știre, DAR DACĂ  ai mai trecut pe la o școală unde ai făcut și altceva decât socialism științific vezi automat cum stau lucrurile – într-o societate capitalistă banii circulă, umblă, fac pui (ca să ne exprimăm să priceapă și beduinii), nu stau într-o vistierie la dospit, nu mai trăim în Evul Mediu (cel puțin așa pretindem), când trebuia să ne ținem banii și aurul în depozit să nu îi fure popoarele migratoare.
Ca să vă spun pe scurt – investițiile în România au atins pragul cel mai de jos, din ultimii 15 ani, iar cu fondurile europene au fost extrem de multe probleme, în sensul că au fost în continuare o grămadă de nereguli – in ciuda perioadei de blocaj din 2012, banii au venit cu întârziere, iar investițiile (și așa puține) pe bani europeni au fost sistate sau au suferit amânări până după data de 31 dec.2015 – ultima zi când se pot face plăți pe fostul exercițiu bugetar. Cu alte cuvinte – acele investiții ori nu se mai fac, ori se vor face cu bani de la buget și astfel se vor pierde banii de la UE. În continuare România a avut cea mai mică rată de absorbție a fondurilor UE.
Ceea ce este cel mai grav: programele pentru noul exercițiu bugetar au întârziat extrem de mult – nici până acum nu s-au lansat, deși trebuia să fie derulate începând cu 1 ian. 2013 – cu aproximativ 2 ani din cei 7 ai unui ciclu financiar european.
Cine pierde din aceste amânări? Evident – cetățeanul român și bugetul de stat și întreaga economie – doar prin simplul fapt că au amânat cu nesimțire și din incompetență lansarea programelor.

Privind puțin lucrurile reale (nu aberațiile politrucilor și aplaudacilor de serviciu), îmi pun sincer întrebarea: s-or îndrepta puțin lucrurile și în țara asta? Or veni și vremuri mai bune, în care să nu aștepți după banii din proiecte cu lunile sau chiar un an, asta doar ca să se laude un politruc, numit politic în fruntea unui minister, cu faptul că are excedent bugetar sau visteria plină, când investițiile nu mai apar sau nu se mai finalizează și oamenii nu își primesc salariul (cei care lucrează în proiecte finanțate cu bani de la Uniunea Europeană) cu lunile? Eu unul sper ca lucrurile să se schimbe odată cu venire noului Guvern Cioloș, iar dacă nu … ne punem rucsacul în spinare și emigrăm, îi lăsăm pe analfabeți și gură cască să voteze politruci.

luni, 14 septembrie 2015

DE CE SUNT ANTI-IMIGRANȚI

Nu am crezut niciodată că o să ajung să susțin aceeași poziție ca Putin și Orban. Se pare că m-am înșelat, ete că a ajuns vremea să fim de aceeași parte a baricadei și nu oricum, ci în opoziție cu  mulți dintre liderii Uniunii Europene, în ceea ce se cheamă mai nou – CRIZA IMIGRANȚILOR.
Din nu știu ce motive majoritatea conducătorilor țărilor din Europa, au acceptat mai mult sau mai puțin tacit valurile de imigranți. Ba mai mult, au tot încercat să le găsească o justificare – ba economică, ba morală sau de natură biologică (occidentalii sunt prea bătrâni ca să mai muncească). Oricum am lua-o, deciziile acestor lideri europeni au fost de-a dreptul ridicole (nu vreau să merg pe liniile și mai dure – cum că ar fi cretini, populiști sau că ar atenta la siguranța Uniunii cu bună știință). Cum poți să accepți să-ți vină câteva sute de mii de imigranți – adulți, într-un an/practic peste noapte, dacă ne referim la scara istoriei, când nu ai fost capabilă (ca Uniune), să-i asimilezi pe cei câteva zeci de mii veniți de-a lungul a câteva decenii și nici s-i asimilezi pe copiii acestora, care teoretic ar trebui să moștenească principiile și valorile tale.
Cine a fost prin străinătate – gen Franța, Belgia, Germania sau Anglia, cunoaște situația din aceste țări și care sunt problemele pe care le-au creat marocanii sau arabii în țările de adopție. Când au ajuns să-și ceară drepturile și să urle că sunt discriminați și când au făcut răzmerițe în Paris, acum câțiva ani. Se pare că aceste întâmplări sunt uitate, iar populația poartă în continuare un văl pe ochi și refuză să vadă. Metafora nu este întâmplătoare, ar trebui să ne obișnuim ca și femeile noastre să poarte văl, pentru că altfel se simt discriminate femeile arabilor veniți din pustiul și nisipurile orientale. Iar dacă vă gândiți că până la urmă au și ei niște valori care trebuie respectate, ei bine, ar trebui să vă gândiți că aceste valori i-au dus în situația actuală. Au transformat civilizații dezvoltate – ca medicină, știință, filozofie în pragul dezastrului, în care majoritatea covârșitoare sunt analfabeți – și asta din cauza religiei și a valorilor false promovate de imami, ayatolahi și alții.
Dacă ei chiar caută libertatea și apreciază frumusețea Occidentului, de ce vor s-l schimbe?
Este o întrebare care nu-și caută un răspuns, pentru că el este simplu – acești oameni nu știu ce vor și nu se vor adapta la valorile lumii Occidentale, europene, din care ne face plăcere să o spunem, facem și noi parte – chiar dacă din postura copilului mai leneș.
Văd în continuare o serie de persane care încă promovează ideea – trebuie s-i ajutăm, au și ei drepturi, sunt și ei oameni. Sunt oameni, nu le-a negat nimeni acest statut, dar asta nu mă obligă să-i primesc pe toți în casă, și asta pentru că ei și-au părăsit-o pe a lor. De ce? Pentru că au ajuns în război unii cu alții, în război civil, se măcelăresc între ei, membrii ai aceleiași nații, doar pentru că sunt de confesiuni diferite. Asta ca să vedeți cât de bună este religia și cât de drept este sensul pe care le-au dat ei învățăturilor Profetului Mahomed. De ce  restul țărilor musulmane nu le-au sărit în ajutor? Pentru că ei nu se suportă unii cu alții – șiiți, sunniți sau alte confesiuni musulmane.
Dacă ei nu se suportă între ei, cum o să ne suporte după ce îi vom primii în casa noastră.
Ca să vedeți cât de civilizați sunt acești imigranți (peste 75% bărbați în deplinătatea forțelor fizice și doar 13% copii), uitați cum se comportă când primesc ajutoare. Și noi trebuie să-i acceptăm așa, pe ăștia care și-au lăsat copiii, femeile, bătrânii în jegul pe care l-au creat în țările lor, i-au lăsat să moară în bătaia puștilor și ei au fugit sau poate că sunt pregătiți să transforme și Europa într-un Orient Mijlociu sau un fel de Africa – la nivel de structură socială și economie.
Singurii lideri de stat care au acționat demn de aceststatut au fost Putin și liderul maghiar Orban. Deși i-am criticat de foarte multe ori, acum mă văd nevoit să le dau dreptate. Și le dau, fără să vreun resentiment.
Deși s-a dat bățoasă, doamna Merkel s-a văzut nevoităsă ia atitudine și încă una la 180% față de ceea ce susținuse până acum. La fel vor face și ceilalți occidentali abramburiți care s-au lăsat duși de val și credeau că stăpânesc Europa și fac ce vor, care nu au gândit nici măcar o milisecundă că vor crea o bombă socială cu explozie iminentă și nimicitoare.
În continuare spun: nu sunt împotriva musulmanilor sau africanilor, dar dacă doresc să aibă un trai ca-n Occident sunt liberi să-și transforme țările în așa ceva, nu să fugă ca potârnichiile.
Singura decizie pe care lumea așa-zis mai dezvoltată ar trebui să o ia este intervenția în zonele de conflict, de unde pleacă acești oameni și să-i ajute să-și transforme țările cum doresc.

Europa nu poate susține sutele de milioane de musulmani, atâția cât trăiesc în țările de unde vin valurile de imigranți și nu este obligată de nimic să îi primească pe aceștia pe teritoriul ei.

luni, 27 iulie 2015

ÎN VIZITĂ LA SECUI - PĂRERI DESPRE MAGHIARI

Cum ar spune olteanu’ fusăi aici făcui asta: adică fusăi domne în Transilvania și chiar în zona cu mulți unguri. Ce pot spune așa în linii mari e că a fost ok, este o zonă superbă și am beneficiat și de temperaturi ceva mai bune ca în Craiova.
Și ca orice oltean/mitic am vrut să verific dacă este adevărată faza cu magazinele ungurești, dacă le ceri ceva în română și nu ști o boabă de maghiară nu ești servit. Ei bine, nu am dat peste astfel de specimene cretinoide, care deși se află în România și nu știu limba țării lor, mai fac și pe șmecherii. Ce-i drept, am văzut oameni care nu știau să lege o frază în română și erau veniți din altă țară, dar și aceștia au fost extrem de amabili și de respectuoși.
Această experiență mi-a deschis perspectiva unor noi provocări de acest gen: să mă duc în alte zone cu populație majoritară compusă din etnici maghiari. Trebuie totuși să subliniez faptul că nu am ajuns de această dată în epicentrul zonei așa numitului Ținut Secuiesc.
Pentru o primă astfel de aventură am început din nordul zonei –  Sovata și satele din zonă unde maghiarii erau majoritari, dar situația nu s-a schimbat. Ceea ce m-a surprins în scurtul itinerariu în această porțiune a țării este prezența steagurilor tricolore – albastru, galben, roșu, pe puținele case ale românilor. Această surpriză a stârnit emoții naționaliste în subsemnatul și mi-a demonstrat că se poate, că populația maghiară începe să înțeleagă că satele și orașele în care trăiesc aparțin României, nu Ungariei și că trebuie să respecte cetățenii și însemnele acestei țări. Obligatoriu respectul va veni și în sens invers.
Experiența mea vine în contextul în care tovarășul premier al Ungariei, a fost în România la școala de vară UDMR-ului, unde aținut discursuri sforăitoare despre tâmpenii și oligofrenii (dacă îmi este permisă exprimarea), cum că ungurii din România nu mai sunt respectați și că au început să fie călcați în picioare. Nu știu pe ce planetă trăiește acest politruc, dar dacă este să analizăm puțin activitățile sale politice putem să ne dăm ușor seama că tipul are în căpățână că este premierul Ungariei Mari. Tipul nu are habar ce înseamnă Uniunea Europeană – la ora actuală este unul dintre cei mai criticați dintre liderii din Europa, măsurile și deciziile sale încălcând deseori protocoalele și normele pe care și Ungaria le-a semnat în momentul în care a acceptat să fie stat membru UE.
Motivul pentru care acest lider de la Budapesta are astfel de discursuri la adresa tuturor statelor vecine Ungariei este că individului îi convine o situație tensionată în zonă, ceea ce îi aduce capital politic și garanția unei conduceri pe termen lung a statul est-european. Totodată s-a demonstrat că face și jocurile Rusiei.
Revenind acum la provocarea pe care mi-o lansez pentru perioada imediat următoare – ce de a mă duce în alte orașe/sate din Ținutul Secuiesc, de data aceasta cu un steag al României și o să încerc să vorbesc cu oamenii din zonă despre lucruri diverse și să încerc să arăt că membrii celor două grupuri etnice, români și maghiari, pot trăi în pace și se pot respecta reciproc, iar discursurile instigatoare la ură ale extremiștilor din ambele tabere nu vor mai avea trecere în rândurile cetățenilor de rând.
Puteți să-mi faceți propuneri de orașe, din zona secuiască, pe unde să trec și să-mi pun în practică planul. 

miercuri, 14 ianuarie 2015

2015 - anul crizelor economice?

Deşi susţineam în articole precendente că anul 2015 poate reprezenta anul ieşirii din amorţeală a României, se pare că sunt păreri şi nu puţine, care susţin contrariul.
Nu este vorba că argumentele aduse de mine anterior nu ar fi corecte sau superficiale, ci doar că ele ar putea fi anulate de altele mult mai puternice ca efecte. Ar fi două principale contra-argumente, a ceea ce susţineam cu ceva timp în urmă: posibila criză economică globală ce va putea apărea din 2015 şi lipsa unor măsuri solide, sustenabile de către mediul politic românesc.
În ceea ce priveşte primul punct, legat de posibila  criză globală din 2015, ea are ca principale fundamente jocurile geo-strategice ale marilor puteri, Federaţia Rusă şi USA, iar pe de altă parte lipsa unor politici şi reforme dure la nivel european.
Cunoaştem cu toţii prezentul conflict dintre lumea occidentală şi blocul est-european – Federaţia Rusă în special şi nou creata Uniune Euroasiatică. Acest conflict a dus la impunerea unor restricţii, de către ambele tabere,  menite să submineze acţiunile economice ale adversarilor. Deşi public se pune accentul pe faptul că Rusia a resimţit şocul cel mai puternic,  în realitate, jocurile acestea de-a şoarecele şi pisica, au afectat, aproape în proporţii egale, ambele tabere, ceea ce a adus la crearea premiselor pentru apariţia unei noi crize financiare la nivel global, mult mai  puternice decât cea din 2007. Un astfel de semn prevestitor este prăbuşirea în gol a preţului petrolului. În fapt semnele sunt mult mai numeroase şi evidente, dar pe care nu o să le expun, ci vă pot lăsa să le consultaţi fiecare în parte.
În ceea ce priveşte lipsa reformelor din statele Uniunii Europene, este la fel de evident că nu s-a făcut mai nimic la nivel macro, ci conducătorii majorităţii statelor au aşteptat să treacă de la sine criza economică începută în 2007, simulând doar o implicare reală în rezolvarea problemelor de fond şi de structură, care au cauzat implozia economică.
În privinţa României, lucrurile sunt oarecum în cursul european, ne prefacem că facem reforme, că restructurăm şi că revoluţionăm economia şi o putem pe roate, iar în realitate mergem pe aceleaşi principii arhaice şi falimentare pe care le-a implementat timp de 25 de ani. Reformele care se anunţau în domeniul sănătăţii, învăţământului sau fiscalităţii sunt în continuare în stand-by, iar recent pe ordinea de zi sunt aruncate o serie de alte subiecte: strategia de securitate, de infrastructură etc.
Nu zic că acestea nu sunt importante,  ci doar că reformele la noi se fac doar pe hârtie în cel mai bun caz, dacă nu cumva doar din vorbă.
În loc să le ia pe rând, dacă nu au resurse pentru a le face pe toate odată, şi să le ducă până la capăt, de fiecare dată le cârpim pe cele anterioare şi nu facem altceva decât să punem în cârca generaţiilor viitoare neputinţa şi delăsarea noastră.
În prezent, actualii guvernanţi se laudă cu performaţele economice ale măsurilor lor, de genul: inflaţia anuală de 0,83%, cu deficitul în limitele stabilite la nivel european, creşterea economică de 1,8% (după unele analize). Toţi aceşti indicatori i-au făcut pe politrucii de la guvernare să ia măsuri populiste în 2014, an cu două rânduri de alegeri, ceea ce a făcut ca deficitul să crească şi creşterea economică să scadă comparativ cu capacitatea reală.
Deşi o inflaţie sub-unitară poate părea un semn bun, mai ales dacă o comparăm cu din 1993 când se apropia de 300%, în realitate nu este aşa. BNR-ul se vede pus în situaţia de a lupta acum cu deflaţia (inversul inflaţiei), după ce aproape un sfert de veac s-a luptat să ţină preţurile cât de cât stabile.
O inflaţie mică, de genul celei din România din 2014, este semnul unei depresiuni economice ce anunţă o posibilă contractare bruscă a economiei – pe scurt – criză economică. Economiştii susţin că deflaţia este mult mai perversă şi mai periculoasă decât inflaţia mare.
Dacă atunci când este inflaţie, cumpărătorii se înghesuie să cumpere, să prindă preţuri mai mici, în deflaţie efectul este invers – cumpărătorii aşteaptă preţuri mai mici pentru a cumpăra. Prin această spirală a deflaţiei se crează un vid al lichidităţilor din piaţă, ceea ce generează criza. Fără lichidităţi pieţele economice nu-şi pot reveni, pentru că nu au resurse, e ca şi cum am aştepta ca un bolnav în comă să-şi revină după ce i-am scot tot sângele din el.
Dacă e să  analizăm creşterea economică anunţată cu surle şi trânbiţe de către Guvern, de 1,8%, putem, la fel, spune că este un semn bun, mai ales că în luna august 2014 se anunţase că România a reintrat în recensiune. Este totuşi un lucru bun să avem creştere economică în locul recensiunii. Dacă ne uităm mai atent, la cum s-a obţinut creşterea economică, lucrurile nu mai sunt aşa de roze. Creşterea încasărilor bugetare a venit din mărirea numărului de taxe şi impozite (ex. celebra taxă pe stâlp), din tăierea sumelor alocate investiţiilor şi din faptul că am beneficiat de un an agricol bun – cu alte cuvinte – creşterea nu a fost creştere reală, ci una fabricată să dea bine. Oricum am analiza, o creştere de 1,8 în cazul României este egală cu ZERO, ea nu se resimte real în economie sau în buzunarele cetăţenilor.
Păstrarea deficitului în parametrii estimaţi este, probabil, cea mai perversă măsură luată de guvernanţii politruci de care beneficiem. Acest lucru s-a realizat prin tăierea drastică a banilor destinaţi investiţiilor, adică banii care puteau aduce mai mulţi bani la buget. Singurele cheltuieli masive au fost în diferitele măsuri sociale, denumite popular pomeni electorale – adică bani duşi pe Apa Sâmbetei.

Pentru a putea spera ca România să nu fie grav avariată economic de către mişcările mondiale în contextul noilor conflicte geo-strategice, va trebui să demareze în trombă reformele deja întârziate şi să le facă AŞA CUM TREBUIE, să investească mult mai mult în infrastructură – în proiecte mari/stretgice, chiar dacă deficitul va creşte- aceste cheltuieli se vor întoarce în economie, multiplicate, ceea ce va duce în final la o creştere sănătoasă a economiei, care va putea fi resimţită şi de către cetăţeni şi  nu vor mai reprezenta doar nişte cifre pe o hârtie cu care suntem aburiţi în preajma alegerilor.

vineri, 21 noiembrie 2014

De ce nu am avut o democraţie veritabilă în România

Îmi propusesem ca pentru o lungă perioadă de timp să nu mai abordez subiecte legate de politică, alegeri etc. dar nu pot rămâne indiferent la abordările ciudate şi discursurile şi luările de poziţie aberante ale unor lideri ai politichiei româneşti.

Este vorba despre fostul ministru de externe şi europarlamentar Adrian Severin, care a luat o poziţie ciudată, ca să nu-i spunem cretinoidă, atunci când s-a referit la ultimele alegeri prezidenţiale şi la mişcările ample de stradă din România din ultimele 2 săptămâni, catalogându-le fascistoide şi legionare. Ba mai mult, a catalogat alegerile, pentru ocuparea funcţiei de peşedinte al României, ca fiind o lovitură de stat.
Deşi recunoaşte că voturile şi numărarea lor au fost efectuate corect. Păi, dacă îl considerăm pe acest politruc întreg la minte, i-aş adresa o întrebare: cum poţi vorbi despre o lovitură de stat, la care a participat întreaga societate românească, printr-un exerciţiu democratic? Pe semne că acest personaj nu prea cunoaşte termenul de DEMOCRAŢIE. Cum poţi face politică într-un stat european, democratic, fără ca tu să ai noţiuni elementare de cultură generală (o să dau mai târziu un astfel de exemplu) şi despre ceea ce înseamnă puterea poporului.
Ştiu că sună utopic pentru mulţi că: poporul îşi exercită puterea asupra celor care ocupă funcţii de conducere în organismele şi instituţiile de stat prin vot direct şi prin mecanisme democratice – cum ar fi protestele. Deşi sună idealist, de data aceasta în România aceste instrumente au funcţionat extraordinar de bine şi au fost extrem de eficiente. Pentru prima dată în ţara noastră acestea au funcţionat ideal. Şi nu mă folosesc de cuvinte mari, doar ca să pară articolul mai interesant, ci doar ca să pot exprima cât mai fidel ultimele evenimente importante din spectrul politic românesc.
Să revenim la acest Adrian Severin, care ne-a făcut pe aştia care am ieşit în stradă în săptâmâna premergătoare alegerilor prezidenţiale: fascişti şi legionari. Ori individul nu cunoaşte termenii, ori are intenţii ascunse, ori vrea să-şi bată joc de noi – jignindu-ne (acuzându-ne pe nedrept). Toate aceste variante sunt posibile, fără ca ele să se excludă definitiv una pe cealaltă.
Înainte de toate aş dori să fac câteva afirmaţii:
Ω sunt unul dintre cei care au iesit în stradă şi mă regăsesc între cei acuzaţi de politruc, fără să mă consider legionar sau fascist (şi am pretenţia că am noţiunea termenilor);
Ω sunt chiar unul dintre cei care au dorit să organizeze aceste manifestări în Craiova (aceste manifestări au fost împiedicate prin mijloace specifice de către autorităţile locale – susţinând că în oraş se vor organiza târguri de iarnă);
Ω scopul acestor manifestări (spontane în cele din urmă – deşi au fost invitaţi oamenii la o plimbare organizată, la care au aderat sute de cetăţeni în mod voluntar), a fost acela de a susţine dreptul unor cetăţeni români de a putea vota în condiţii decente, sunt acei cetăţeni din diaspora – care acum sunt renegaţi de tentativele de politicieni care ne-au condus timp de 25 de ani.
Ω chiar dacă scopul acestor plimbări/manifestări au avut un scop (cel puţin în Craiova aşa au fost şi înclin să cred că aşa s-a întâmplat şi în alte oraşe), el (scopul), a divagat – datorită faptului că oamenii au aderat voluntar la aceste mişcări şi au început să-şi manifeste şi alte frustrări şi dorinţe.
Dar de la a manifesta pentru o cauză sau alta, până a la a considera aceste mişcări ale societăţii civile (nealiniate politic), ca fiind unele de sorginte fascistă este deja prea mult.
În primul rând ţin să-i transmit domului fost ministru de externe şi fost europarlamentar şpăgar (încă nu are un verdict clar dat de către o instanţă, dar dovezile în acestsens sunt grăitoare), că dacă nu a învăţat până în prezent ce înseamnă democraţia şi că cetăţenii au dreptul constitiţional să manifeste, indiferent pe ce temă (de bun simţ – legea având câteva elemente restrictive în acest sens), mă ofer voluntar să-l şcolesc pe acest domn, în acest domeniu, să cunoască şi dumnealui câteva noţiuni elementare şi această ofertă este moca, adică fără bani – că să înţeleagă şi el că am gânduri pozitive în ceea ce îl priveşte.
Acum avem dovezile clare ale faptului că nu am fi putut avea o democraţie funcţională în România, atâta timp cât am fost conduşi de astfel de indivizi, care nu au nici cele mai elementare notiuni şi cunoştinţe generale. Nu poţi pretinde că ai democraţie, când tu habar-n-ai cu ce se mănâncă aceasta. Acum ne dăm seama ce vroia să spună Ilici în 1990 când afirma că o să avem o democraţie originală sau capitalism cu faţă umană. Defapt ele erau forme de comunism, puternic coafate, dar care în esenţă nu erau altceva decât surogate ale vechiului regim de tristă amintire.
Şi ca să mai descreţim puţin frunţile, vă pot spune că pentru prima dată în România segmentul societăţii civile este cu adevărat existent, până acum existând doar forme incipiente ale acestuia, destul de anemice, dar care au reuşit în cele din urmă să se coaguleze în ceva concret. Abia din acest moment putem afirma că România îşi începe cu adevărat parcursul european ca ţară democratică – în adevăratul sens al cuvântului. Nu putem avea o democraţie veritabilă, fără o societate civilă puternică – ceea ce a şi devenit.

PS: şi pentru că ziceam la începutul articolului că acest politruc, Adrian Severin, nu are cunoştinţe generale vă aduc aminte (celor care au peste 30 de ani, iar celorlalţi vă aduc la cunoştinţă), că în urmă cu ceva ani, acest domn a fost întrebat – de către un reporter – ce părere are despre faptul cămolecula de apă (H2O), are doi atomi de hidrogen şi doar unul de oxigen (căutaţi la secţiunea GAFE)– răspunsul a venit prompt – este inatmisibil ce se întâmplă, cineva trebuie să plătească pentru acest lucru – interpretările trebuie făcute de către fiecare dintre voi în parte.